Stimati cititori,
Pentru o cat mai buna vizibilitate a partidului unde dvs. sunteti membru sau a partidului pe care il simpatizati echipa de tineri politologi va provoaca sa le trimiteti materiale pentru a fi publicate pe blog si comentate.
Prin aceasta initiativa vom vedea si care dintre partidele politice de centru-dreapta din Romania se misca mai bine.
Invitam in mod special membrii organizatiilor de partid locale, judetene, municipale dar si nationale sa ne transmita poze, materiale scrise, etc;
Echipa tinerilor politologi va saluta!
duminică, 16 decembrie 2007
luni, 3 decembrie 2007
Scurt Istoric PNTCD
Cine suntem noi
Suntem un partid popular, care se adresează fiecărui cetăţean preocupat de prezentul şi mai ales de viitorul ţării noastre. Noi credem că - prin stimularea segmentelor dinamice ale societăţii, purtătoare de progres, prin sprijinirea celor cu spirit de iniţiativă şi curaj, indiferent din ce categorie fac parte, tineri, intelectuali, întreprinzători, gospodari ai satelor - putem construi împreună o Românie europeană, modernă şi echlibrată.
Nu suntem un partid al elitelor şi nici un partid profesional, sindical, clerical ori confesional. Suntem un partid de centru-dreapta, rezultat din îmbinarea tradiţiei politice creştin democrate de tip european cu dorinţa de schimbare şi întinerire a clasei politice. Un partid care pune interesul naţional pe primul plan. Nu deţinem soluţii politice perfecte pentru toate provocările prezentului şi viitorului, dar acţionăm pe baza valorilor fundamentale şi a principiilor care ne asigură o direcţie corectă. Vrem să facem o altă politică. O politică definită prin onestitate, justiţie socială, competenţă şi realism.
Suntem un partid creştin democrat cu o doctrină politică axată pe dezvoltarea fiecăruia şi solidaritatea tuturor. România va cunoaşte viitorul european pe care îl merită dacă va reuşi să asigure egalitatea şanselor, respectarea drepturilor democratice ale persoanei şi cultivarea tradiţiei creştine.
* * *
Partidul nostru rezultă din unificarea Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat – PNŢCD şi a Uniunii pentru Reconstrucţia României – URR.
La 12 ianuarie 2005, PNŢCD şi URR au semnat "Manifestul popular", prin care se propune constituirea unui partid popular, creştin democrat, de factură modernă.
Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat şi-a unit destinul cu istoria ţării. În planul tradiţiei, el reprezintă expresia luptei pentru unitate naţională – Partidul Naţional Român din Transilvania – şi a luptei pentru dreptate socială a ţărănimii – Partidul Ţărănesc din Vechiul Regat. Din fuziunea celor două partide, la 10 octombrie 1926, s-a născut Partidul Naţional Ţărănesc - PNŢ.
În anul 1987, PNŢ a aderat la Internaţionala Creştin Democrată. La 8 ianuarie 1990, partidul s-a înregistrat la Tribunalul Municipiului Bucureşti, sub denumirea de Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat - PNŢCD.
PNŢCD este membru al Internaţionalei Creştin Democrate şi al celei mai importante familii politice din Europa, Partidul Popular European, care grupează partide de factură creştin democrată, populară şi conservatoare, având o pondere majoritară în Parlamentul European.
La 7 august 2004, Congresul Extraordinar al PNŢCD a ales o nouă conducere şi a preluat iniţiativa de a reuni în jurul său toate forţele politice creştin democrate şi populare, pentru a forma un pol creştin democrat puternic în România.
Uniunea pentru Reconstrucţia României a apărut pe scena politică în anul 2002, din dorinţa tinerei generaţii de a determina înnoirea arenei publice şi, în acelaşi timp, de a forma nucleul unei noi clase politice, prin infuzia unor personalităţi care şi-au dobândit succesul prin muncă şi fără compromisuri.
Partidul Popular Creştin Democrat (Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat) - PPCD (PNŢCD) este continuatorul de fapt şi de drept al PNŢCD şi al URR. În continuare, el va fi numit pe scurt PPCD. Acesta beneficiază de principiile şi valorile creştin democrate, ca şi de prospeţimea unui stil mai combativ şi mai adaptat realităţilor concrete ale societăţii de azi. PPCD, membru al Internaţionalei Creştin Democrate şi al Partidul Popular European, este deschis şi altor forţe politice care se revendică de la doctrina creştin democrată, populară sau conservatoare. PPCD doreşte să colaboreze cu toate forţele vii ale societăţii civile, reunite în asociaţii sau reprezentate prin individualităţi remarcabile. Împreună, prin conlucrare directă, ne sporim şansele de acţiune politică transformatoare.
* * *
Suntem un partid a cărui acţiune politică este orientată spre reconstrucţia ţării.
România este membră NATO şi are perspectiva aderării la Uniunea Europeană în anul 2007. Cu toate acestea, românii continuă să trăiască rău.
Lipsa bunăstării, a traiului decent, generalizarea sărăciei, încălcarea drepturilor elementare, manipularea opiniei publice şi aroganţa unei mari părţi a clasei politice actuale, corupţia instituţionalizată şi lipsa de respect faţă de omul obişnuit continuă să definească societatea românească, după traversarea a 45 de ani de comunism şi după alţi 15 ani de tranziţie.
Astăzi, poporul român preferă o cale dreaptă. Schimbarea clasei politice, despărţirea de mentalităţile totalitare şi de apucăturile corupţilor, asigurarea prosperităţii şi a unui climat social mai bun reprezintă speranţele îndreptăţite ale tuturor.
Cei 15 ani care au urmat Revoluţiei din 1989 au însemnat pentru majoritatea politicienilor o şansă personală. Mulţi şi-au neglijat răspunderea faţă de cei ce i-au ales, urmărindu-şi doar interesele personale sau de grup.
Aşa nu se mai poate!
Noi, ca partid popular creştin democrat, dorim o guvernare orientată spre binele comun, o guvernare în folosul familiei şi al comunităţii naţionale. Combatem orice sistem economico-social bazat pe structuri oligarhice, corupte, de sorginte comunistă, adaptate la aparenţe capitaliste şi cu trăsături mafiote.
De aceea, PPCD susţine aplicarea Punctului 8 din "Proclamaţia de la Timişoara" (interzicerea dreptului de a candida la funcţia de parlamentar şi la preşedinţia ţării pentru foştii activişti comunişti şi pentru foştii ofiţeri de Securitate), punct adoptat şi de Partidul Popular European prin Rezoluţia nr. 7 din februarie 2004.
Ştim că schimbarea de fond de care avem nevoie cere numeroase eforturi. Noua clasă politică se va naşte treptat, cu implicarea multor forţe încă latente. Pentru aceasta, trebuie să dăruim mai mult din competenţa, energia şi resursele noastre. E momentul să fructificăm şansa istorică a României. Vrem să aducem Europa la noi acasă. Vrem să fim unul dintre popoarele prospere, puternice şi demne care contribuie la unitatea, identitatea şi diversitatea Uniunii Europene.
sursa:www.pntcd.ro
Suntem un partid popular, care se adresează fiecărui cetăţean preocupat de prezentul şi mai ales de viitorul ţării noastre. Noi credem că - prin stimularea segmentelor dinamice ale societăţii, purtătoare de progres, prin sprijinirea celor cu spirit de iniţiativă şi curaj, indiferent din ce categorie fac parte, tineri, intelectuali, întreprinzători, gospodari ai satelor - putem construi împreună o Românie europeană, modernă şi echlibrată.
Nu suntem un partid al elitelor şi nici un partid profesional, sindical, clerical ori confesional. Suntem un partid de centru-dreapta, rezultat din îmbinarea tradiţiei politice creştin democrate de tip european cu dorinţa de schimbare şi întinerire a clasei politice. Un partid care pune interesul naţional pe primul plan. Nu deţinem soluţii politice perfecte pentru toate provocările prezentului şi viitorului, dar acţionăm pe baza valorilor fundamentale şi a principiilor care ne asigură o direcţie corectă. Vrem să facem o altă politică. O politică definită prin onestitate, justiţie socială, competenţă şi realism.
Suntem un partid creştin democrat cu o doctrină politică axată pe dezvoltarea fiecăruia şi solidaritatea tuturor. România va cunoaşte viitorul european pe care îl merită dacă va reuşi să asigure egalitatea şanselor, respectarea drepturilor democratice ale persoanei şi cultivarea tradiţiei creştine.
* * *
Partidul nostru rezultă din unificarea Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat – PNŢCD şi a Uniunii pentru Reconstrucţia României – URR.
La 12 ianuarie 2005, PNŢCD şi URR au semnat "Manifestul popular", prin care se propune constituirea unui partid popular, creştin democrat, de factură modernă.
Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat şi-a unit destinul cu istoria ţării. În planul tradiţiei, el reprezintă expresia luptei pentru unitate naţională – Partidul Naţional Român din Transilvania – şi a luptei pentru dreptate socială a ţărănimii – Partidul Ţărănesc din Vechiul Regat. Din fuziunea celor două partide, la 10 octombrie 1926, s-a născut Partidul Naţional Ţărănesc - PNŢ.
În anul 1987, PNŢ a aderat la Internaţionala Creştin Democrată. La 8 ianuarie 1990, partidul s-a înregistrat la Tribunalul Municipiului Bucureşti, sub denumirea de Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat - PNŢCD.
PNŢCD este membru al Internaţionalei Creştin Democrate şi al celei mai importante familii politice din Europa, Partidul Popular European, care grupează partide de factură creştin democrată, populară şi conservatoare, având o pondere majoritară în Parlamentul European.
La 7 august 2004, Congresul Extraordinar al PNŢCD a ales o nouă conducere şi a preluat iniţiativa de a reuni în jurul său toate forţele politice creştin democrate şi populare, pentru a forma un pol creştin democrat puternic în România.
Uniunea pentru Reconstrucţia României a apărut pe scena politică în anul 2002, din dorinţa tinerei generaţii de a determina înnoirea arenei publice şi, în acelaşi timp, de a forma nucleul unei noi clase politice, prin infuzia unor personalităţi care şi-au dobândit succesul prin muncă şi fără compromisuri.
Partidul Popular Creştin Democrat (Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat) - PPCD (PNŢCD) este continuatorul de fapt şi de drept al PNŢCD şi al URR. În continuare, el va fi numit pe scurt PPCD. Acesta beneficiază de principiile şi valorile creştin democrate, ca şi de prospeţimea unui stil mai combativ şi mai adaptat realităţilor concrete ale societăţii de azi. PPCD, membru al Internaţionalei Creştin Democrate şi al Partidul Popular European, este deschis şi altor forţe politice care se revendică de la doctrina creştin democrată, populară sau conservatoare. PPCD doreşte să colaboreze cu toate forţele vii ale societăţii civile, reunite în asociaţii sau reprezentate prin individualităţi remarcabile. Împreună, prin conlucrare directă, ne sporim şansele de acţiune politică transformatoare.
* * *
Suntem un partid a cărui acţiune politică este orientată spre reconstrucţia ţării.
România este membră NATO şi are perspectiva aderării la Uniunea Europeană în anul 2007. Cu toate acestea, românii continuă să trăiască rău.
Lipsa bunăstării, a traiului decent, generalizarea sărăciei, încălcarea drepturilor elementare, manipularea opiniei publice şi aroganţa unei mari părţi a clasei politice actuale, corupţia instituţionalizată şi lipsa de respect faţă de omul obişnuit continuă să definească societatea românească, după traversarea a 45 de ani de comunism şi după alţi 15 ani de tranziţie.
Astăzi, poporul român preferă o cale dreaptă. Schimbarea clasei politice, despărţirea de mentalităţile totalitare şi de apucăturile corupţilor, asigurarea prosperităţii şi a unui climat social mai bun reprezintă speranţele îndreptăţite ale tuturor.
Cei 15 ani care au urmat Revoluţiei din 1989 au însemnat pentru majoritatea politicienilor o şansă personală. Mulţi şi-au neglijat răspunderea faţă de cei ce i-au ales, urmărindu-şi doar interesele personale sau de grup.
Aşa nu se mai poate!
Noi, ca partid popular creştin democrat, dorim o guvernare orientată spre binele comun, o guvernare în folosul familiei şi al comunităţii naţionale. Combatem orice sistem economico-social bazat pe structuri oligarhice, corupte, de sorginte comunistă, adaptate la aparenţe capitaliste şi cu trăsături mafiote.
De aceea, PPCD susţine aplicarea Punctului 8 din "Proclamaţia de la Timişoara" (interzicerea dreptului de a candida la funcţia de parlamentar şi la preşedinţia ţării pentru foştii activişti comunişti şi pentru foştii ofiţeri de Securitate), punct adoptat şi de Partidul Popular European prin Rezoluţia nr. 7 din februarie 2004.
Ştim că schimbarea de fond de care avem nevoie cere numeroase eforturi. Noua clasă politică se va naşte treptat, cu implicarea multor forţe încă latente. Pentru aceasta, trebuie să dăruim mai mult din competenţa, energia şi resursele noastre. E momentul să fructificăm şansa istorică a României. Vrem să aducem Europa la noi acasă. Vrem să fim unul dintre popoarele prospere, puternice şi demne care contribuie la unitatea, identitatea şi diversitatea Uniunii Europene.
sursa:www.pntcd.ro
Scurt Istoric AP
Manifestul Actiunii Populare
MANIFESTUL ACTIUNII POPULARE
România este în pericol! Tara este acaparata de un sistem mafiot la care institutiile statului sunt complice. Puterea a lansat o mineriada politica prin care încearca din nou anihilarea institutiilor si libertatilor democratice. Apartenenta la PSD a ajuns sa conditioneze accesul la justitie, dreptul la exprimarea opiniei si chiar la un loc de munca.România nu este tara PSD. România este a cetatenilor sai, care, prin munca cinstita, inteligenta si rabdare îi construiesc viitorul. România este a noastra, a tuturor. Nu putem admite ca stradania noastra comuna sa slujeasca unei minoritati care se îmbogateste prin coruptie si furt, aruncând în saracie si disperare pe cei multi si cinstiti. Nu putem accepta ca aceasta minoritate fara scrupule sa decida soarta noastra si a copiilor nostri. Depinde de fiecare dintre noi sa demonstram ca nu suntem o masa anonima, fara speranta si fara putere. Daca alegem sa tacem, sa înduram si sa asteptam, vom fi cu totii raspunzatori de distrugerea tarii. Putem alege liber o viata bazata pe respectul persoanei, al proprietatii si al legilor. Sa nu ne mai temem sa spunem ce gândim! România are nevoie acum de actiunea fiecaruia dintre noi. România are nevoie de Actiunea Populara.Principiile care calauzesc actiunea noastra sunt:
Demnitatea fiecarui român - demnitatea României. Este în puterea noastra sa nu ne mai lasam mintiti si furati, sa nu mai permitem ca reusita profesionala sa depinda de apartenenta politica, sa nu ne mai fie teama sa spunem ce credem cu adevarat. Libertatea este prima conditie a demnitatii. Noi suntem convinsi ca respectarea demnitatii fiecarui cetatean este vitala pentru viitorul tarii. Actiunea Populara exprima vointa poporului român de a apara demnitatea fiecaruia ca parte integranta a demnitatii nationale.
Democratie si morala crestina. Actiunea Populara este deschisa tuturor cetatenilor României, indiferent de sex, etnie sau confesiune, care cred în democratie si în principiile politice de centru-dreapta. Societatea româneasca are nevoie de o altfel de politica, de cinste si cuviinta în viata publica si privata. Are nevoie de un dialog permanent între cetatean, comunitate si cei pe care acestia îi aleg pentru a le reprezenta interesele. Actiunea Populara exprima vointa poporului român de a apara democratia si valorile crestine.
Lege, nu tocmeala. Actiunea Populara denunta controlul permanent pe care actuala putere politica îl exercita asupra Justitiei. Câta vreme liderii PSD vor fi deasupra legii, nu va exista o lupta reala împotriva coruptiei. Câta vreme justitia va fi subordonata politicului, legea va fi calcata în picioare si cetateanul va fi supus abuzurilor si nedreptatii. Actiunea Populara exprima vointa poporului român de a trai într-un stat de drept, de a asigura egalitatea tuturor în fata legii si de a-si apara drepturile si libertatile fundamentale.
Politica responsabila si responsabilitate politica. Politica unui stat, ca si politica unui partid nu trebuie sa fie determinata de satisfacerea interesului unor grupuri oculte în dauna binelui public. Noi militam pentru o politica responsabila care sa vizeze atât interesul individual, cât si pe cel general. Politica intereselor oculte trebuie sa fie înlocuita de o politica a transparentei si a adevarului, de norme care sa impuna raspunderea clasei politice fata de societate. De aceea, candidatii Actiunii Populare la functiile publice - de la candidatii pentru consiliile locale pâna la candidatul pentru Presedintie - vor fi alesi direct de membrii AP în cadrul unor alegeri preliminare. Actiunea Populara exprima vointa poporului român de a da fiecarui cetatean certitudinea ca vointa, gândirea si votul lui conteaza.
Solidaritate pentru dreptate. Dreptate înseamna un tratament egal pentru ceea ce este egal, si un tratament diferit pentru ceea ce este diferit. Sustinem egalitatea sanselor si dreptul fiecarui om de a-si pune în valoare darul primit de la Dumnezeu. Pentru noi este important sa nu lasam pe nimeni în parasire si sa luptam pentru dreptatea fiecarui om. Solidaritate înseamna sa fim prezenti unii pentru ceilalti. Noi ne pronuntam pentru o solidaritate sociala autentica, pentru ca banii strânsi de stat de la cetateni pentru sanatate sa ajunga la spitale si la bolnavi, pentru ca toti aceia care au contribuit o viata întreaga la fondul de pensii sa fie rasplatiti pe masura. Actiunea Populara exprima vointa de dreptate si solidaritate a poporului român, dând sanse egale tuturor si ocrotindu-i pe cei vulnerabili din motive ce nu depind de ei.
Economie de piata libera pentru bunastarea fiecaruia. Economia de piata ofera societatii mijloacele materiale necesare progresului si dezvoltarii. Noi suntem pentru un capitalism autentic, în care proprietatea sa fie garantata, legile concurentei sa functioneze corect si initiativa privata sa fie sustinuta. Actiunea Populara este împotriva cresterii aberante a taxelor si impozitelor care sufoca atât pe salariati, cât si pe întreprinzatori. Trebuie sa stopam odata pentru totdeauna clientelismul politic în economie, îmbogatirea frauduloasa a câtorva în dauna majoritatii, precum si transformarea liderilor politici locali în baroni care controleaza economia unui întreg judet. Actiunea Populara exprima vointa poporului român de a dezvolta o economie libera care sa genereze bunastare.
Renasterea satului românesc. Dispretul pe care actuala putere îl arata fata de cei 10 milioane de români care traiesc la sate trebuie curmat. Mentinerea unei agriculturi de subzistenta perpetueaza saracia taranului român. Noi promovam o politica de modernizare a satului românesc, esentiala pentru progresul întregii tari. Sustinem acordarea de credite garantate cu recolta, reintroducerea sistemului de cupoane si orientarea direct catre producatorii din agricultura a fondurilor europene pentru dezvoltare rurala. Actiunea Populara exprima vointa poporului român pentru modernizarea satelor si redobândirea demnitatii taranului român.
România pentru Europa, Europa pentru România. Integrarea europeana este cel mai important proces de modernizare a societatii românesti. Fara integrare, România nu va progresa. România va trebui sa joace un rol în împlinirea schimbarilor radicale din Europa viitorului. Actiunea Populara se va integra în Partidul Popular European, cel mai important partid al Uniunii Europene. Noi împartasim valorile populare europene si suntem pregatiti sa integram România în Uniunea Europeana. Actiunea Populara exprima vointa poporului român de a progresa catre un viitor european pe masura trecutului sau.
O armata moderna si respectata. Pentru fiecare român, armata este o institutie fundamentala, pretuita si respectata. Noi suntem pentru întarirea si modernizarea armatei nationale. Ne pronuntam pentru un corp ofiteresc de elita, pentru respectarea demnitatii ostenilor tarii, pentru o armata de profesionisti, integrata în NATO. Actiunea Populara exprima vointa poporului român de a asigura pe deplin securitatea nationala.
Siguranta cetateanului, a familiei si a comunitatii. Actiunea Populara se pronunta pentru masuri ferme împotriva tuturor infractorilor care pun în pericol linistea, bunurile si viata familiei si a comunitatii. Casa, scoala si strada trebuie sa devina locuri în care nici un om sa nu se simta amenintat. Actiunea Populara exprima vointa poporului român de a garanta siguranta fiecarui cetatean.
Educatia - pârghia esentiala în modelarea armonioasa a societatii. Actiunea Populara acorda tuturor componentelor educatiei, de la familie si biserica, la scoli, universitati, institutii de cultura si de cercetare, un rol fundamental, atât în privinta modelarii constiintelor, cât si în directia transformarii educatiei într-un motor al progresului economic si social. Vrem ca reforma scolii românesti sa fie continuata, nu blocata; vrem ca, libere de orice ingerinta a politicului, toate institutiile care contribuie la promovarea stiintei, a culturii, a moralitatii civice si crestine sa se dezvolte armonios. Vrem ca toti aceia care si-au dedicat viata si opera acestei nobile meniri sa beneficieze de respectul si consideratia pe care o merita cu prisosinta din partea societatii. Actiunea Populara exprima vointa poporului român de a asigura propasirea creatiei si creatorilor datorita carora stiinta, învatamântul si artele ne înnobileaza existenta.
Politica pentru tineret - politica nationala. Actiunea Populara respinge mentalitatea conform careia viitorul tinerilor trebuie decis de catre altii. Noi încurajam tinerii sa se implice direct în deciziile care privesc viitorul lor si destinul României. Actiunea Populara este actiunea poporului român pentru propriul viitor.
România are nevoie de o politica populara. Intrati în ACTIUNE, acum!
sursa: www.actiunea.ro
MANIFESTUL ACTIUNII POPULARE
România este în pericol! Tara este acaparata de un sistem mafiot la care institutiile statului sunt complice. Puterea a lansat o mineriada politica prin care încearca din nou anihilarea institutiilor si libertatilor democratice. Apartenenta la PSD a ajuns sa conditioneze accesul la justitie, dreptul la exprimarea opiniei si chiar la un loc de munca.România nu este tara PSD. România este a cetatenilor sai, care, prin munca cinstita, inteligenta si rabdare îi construiesc viitorul. România este a noastra, a tuturor. Nu putem admite ca stradania noastra comuna sa slujeasca unei minoritati care se îmbogateste prin coruptie si furt, aruncând în saracie si disperare pe cei multi si cinstiti. Nu putem accepta ca aceasta minoritate fara scrupule sa decida soarta noastra si a copiilor nostri. Depinde de fiecare dintre noi sa demonstram ca nu suntem o masa anonima, fara speranta si fara putere. Daca alegem sa tacem, sa înduram si sa asteptam, vom fi cu totii raspunzatori de distrugerea tarii. Putem alege liber o viata bazata pe respectul persoanei, al proprietatii si al legilor. Sa nu ne mai temem sa spunem ce gândim! România are nevoie acum de actiunea fiecaruia dintre noi. România are nevoie de Actiunea Populara.Principiile care calauzesc actiunea noastra sunt:
Demnitatea fiecarui român - demnitatea României. Este în puterea noastra sa nu ne mai lasam mintiti si furati, sa nu mai permitem ca reusita profesionala sa depinda de apartenenta politica, sa nu ne mai fie teama sa spunem ce credem cu adevarat. Libertatea este prima conditie a demnitatii. Noi suntem convinsi ca respectarea demnitatii fiecarui cetatean este vitala pentru viitorul tarii. Actiunea Populara exprima vointa poporului român de a apara demnitatea fiecaruia ca parte integranta a demnitatii nationale.
Democratie si morala crestina. Actiunea Populara este deschisa tuturor cetatenilor României, indiferent de sex, etnie sau confesiune, care cred în democratie si în principiile politice de centru-dreapta. Societatea româneasca are nevoie de o altfel de politica, de cinste si cuviinta în viata publica si privata. Are nevoie de un dialog permanent între cetatean, comunitate si cei pe care acestia îi aleg pentru a le reprezenta interesele. Actiunea Populara exprima vointa poporului român de a apara democratia si valorile crestine.
Lege, nu tocmeala. Actiunea Populara denunta controlul permanent pe care actuala putere politica îl exercita asupra Justitiei. Câta vreme liderii PSD vor fi deasupra legii, nu va exista o lupta reala împotriva coruptiei. Câta vreme justitia va fi subordonata politicului, legea va fi calcata în picioare si cetateanul va fi supus abuzurilor si nedreptatii. Actiunea Populara exprima vointa poporului român de a trai într-un stat de drept, de a asigura egalitatea tuturor în fata legii si de a-si apara drepturile si libertatile fundamentale.
Politica responsabila si responsabilitate politica. Politica unui stat, ca si politica unui partid nu trebuie sa fie determinata de satisfacerea interesului unor grupuri oculte în dauna binelui public. Noi militam pentru o politica responsabila care sa vizeze atât interesul individual, cât si pe cel general. Politica intereselor oculte trebuie sa fie înlocuita de o politica a transparentei si a adevarului, de norme care sa impuna raspunderea clasei politice fata de societate. De aceea, candidatii Actiunii Populare la functiile publice - de la candidatii pentru consiliile locale pâna la candidatul pentru Presedintie - vor fi alesi direct de membrii AP în cadrul unor alegeri preliminare. Actiunea Populara exprima vointa poporului român de a da fiecarui cetatean certitudinea ca vointa, gândirea si votul lui conteaza.
Solidaritate pentru dreptate. Dreptate înseamna un tratament egal pentru ceea ce este egal, si un tratament diferit pentru ceea ce este diferit. Sustinem egalitatea sanselor si dreptul fiecarui om de a-si pune în valoare darul primit de la Dumnezeu. Pentru noi este important sa nu lasam pe nimeni în parasire si sa luptam pentru dreptatea fiecarui om. Solidaritate înseamna sa fim prezenti unii pentru ceilalti. Noi ne pronuntam pentru o solidaritate sociala autentica, pentru ca banii strânsi de stat de la cetateni pentru sanatate sa ajunga la spitale si la bolnavi, pentru ca toti aceia care au contribuit o viata întreaga la fondul de pensii sa fie rasplatiti pe masura. Actiunea Populara exprima vointa de dreptate si solidaritate a poporului român, dând sanse egale tuturor si ocrotindu-i pe cei vulnerabili din motive ce nu depind de ei.
Economie de piata libera pentru bunastarea fiecaruia. Economia de piata ofera societatii mijloacele materiale necesare progresului si dezvoltarii. Noi suntem pentru un capitalism autentic, în care proprietatea sa fie garantata, legile concurentei sa functioneze corect si initiativa privata sa fie sustinuta. Actiunea Populara este împotriva cresterii aberante a taxelor si impozitelor care sufoca atât pe salariati, cât si pe întreprinzatori. Trebuie sa stopam odata pentru totdeauna clientelismul politic în economie, îmbogatirea frauduloasa a câtorva în dauna majoritatii, precum si transformarea liderilor politici locali în baroni care controleaza economia unui întreg judet. Actiunea Populara exprima vointa poporului român de a dezvolta o economie libera care sa genereze bunastare.
Renasterea satului românesc. Dispretul pe care actuala putere îl arata fata de cei 10 milioane de români care traiesc la sate trebuie curmat. Mentinerea unei agriculturi de subzistenta perpetueaza saracia taranului român. Noi promovam o politica de modernizare a satului românesc, esentiala pentru progresul întregii tari. Sustinem acordarea de credite garantate cu recolta, reintroducerea sistemului de cupoane si orientarea direct catre producatorii din agricultura a fondurilor europene pentru dezvoltare rurala. Actiunea Populara exprima vointa poporului român pentru modernizarea satelor si redobândirea demnitatii taranului român.
România pentru Europa, Europa pentru România. Integrarea europeana este cel mai important proces de modernizare a societatii românesti. Fara integrare, România nu va progresa. România va trebui sa joace un rol în împlinirea schimbarilor radicale din Europa viitorului. Actiunea Populara se va integra în Partidul Popular European, cel mai important partid al Uniunii Europene. Noi împartasim valorile populare europene si suntem pregatiti sa integram România în Uniunea Europeana. Actiunea Populara exprima vointa poporului român de a progresa catre un viitor european pe masura trecutului sau.
O armata moderna si respectata. Pentru fiecare român, armata este o institutie fundamentala, pretuita si respectata. Noi suntem pentru întarirea si modernizarea armatei nationale. Ne pronuntam pentru un corp ofiteresc de elita, pentru respectarea demnitatii ostenilor tarii, pentru o armata de profesionisti, integrata în NATO. Actiunea Populara exprima vointa poporului român de a asigura pe deplin securitatea nationala.
Siguranta cetateanului, a familiei si a comunitatii. Actiunea Populara se pronunta pentru masuri ferme împotriva tuturor infractorilor care pun în pericol linistea, bunurile si viata familiei si a comunitatii. Casa, scoala si strada trebuie sa devina locuri în care nici un om sa nu se simta amenintat. Actiunea Populara exprima vointa poporului român de a garanta siguranta fiecarui cetatean.
Educatia - pârghia esentiala în modelarea armonioasa a societatii. Actiunea Populara acorda tuturor componentelor educatiei, de la familie si biserica, la scoli, universitati, institutii de cultura si de cercetare, un rol fundamental, atât în privinta modelarii constiintelor, cât si în directia transformarii educatiei într-un motor al progresului economic si social. Vrem ca reforma scolii românesti sa fie continuata, nu blocata; vrem ca, libere de orice ingerinta a politicului, toate institutiile care contribuie la promovarea stiintei, a culturii, a moralitatii civice si crestine sa se dezvolte armonios. Vrem ca toti aceia care si-au dedicat viata si opera acestei nobile meniri sa beneficieze de respectul si consideratia pe care o merita cu prisosinta din partea societatii. Actiunea Populara exprima vointa poporului român de a asigura propasirea creatiei si creatorilor datorita carora stiinta, învatamântul si artele ne înnobileaza existenta.
Politica pentru tineret - politica nationala. Actiunea Populara respinge mentalitatea conform careia viitorul tinerilor trebuie decis de catre altii. Noi încurajam tinerii sa se implice direct în deciziile care privesc viitorul lor si destinul României. Actiunea Populara este actiunea poporului român pentru propriul viitor.
România are nevoie de o politica populara. Intrati în ACTIUNE, acum!
sursa: www.actiunea.ro
Scurt Istoric PLD
Luni, 17 iulie 2006 Theodor Stolojan, Valeriu Stoica şi Mona Muscă organizează o conferinţă de presă comună şi fac un apel public la unitatea şi relansarea PNL, considerând că Partidul Naţional Liberal se află într-o situaţie gravă, indicată şi de scăderea în sondajele de opinie. În urma acestui apel, conducerea PNL aduce acuzaţii celor trei că observaţiile lor nu sunt pertinente, dorind să dezbine partidul şi declară că nu va stabili niciun dialog cu ei.
Joi, 27 iulie 2006Vicepreşedintele Partidului Naţional Liberal Gheorghe Flutur pledează, în cadrul unei conferinţe de presă, pentru stabilirea unui dialog între conducerea PNL cu fostul lider liberal Theodor Stolojan.
Septembrie 2006Încep excluderile din PNL ale celor care doresc reforma şi relansarea PNL – Mona Muscă, Raluca Turcan, Cristian Boureanu, Theodor Stolojan, Valeriu Stoica, Radu F. Alexandru. Conducerea PNL face recomandări filialelor să voteze aceste excluderi.
Marţi, 19 septembrie 2006Theodor Stolojan anunţă, la Marius Tucă Show, că proiectul de relansare a Partidului Naţional Liberal pe care îl pregăteşte împreună cu Valeriu Stoica va fi lansat în luna octombrie.
Marţi, 10 octombrie 2006Fostul preşedinte al PNL Theodor Stolojan este exclus marţi din partid.
Duminică, 15 octombrie 2006Theodor Stolojan, Valeriu Stoica, Raluca Turcan, Cristian Boureanu şi Radu F. Alexandru prezintă la Piteşti, propunerea de platformă-program pentru relansarea Partidului Naţional Liberal.
Miercuri, 18 octombrie 2006Fostului lider al PNL Valeriu Stoica este, la rândul său, exclus din partid, în urma deciziei Biroului Permanent Teritorial al organizaţiei PNL sector 5.
Joi, 9 noiembrie 2006Mai mulţi lideri liberali au dat publicităţii joi un " Apel la unitatea PNL" , în care cer întoarcerea în partid a lui Theodor Stolojan şi a echipei din jurul său.
Vineri, 17 noiembrie 2006Membrii grupului de iniţiativă pentru unitatea PNL au cerut, totodată, organizaţiilor judeţene ale partidului să demareze dialogul cu susţinătorii platformei Stolojan-Stoica şi au anunţat că demisionează din funcţiile din partid, urmând să activeze ca simpli membri.
Miercuri, 22 noiembrie 2006Premierul Călin Popescu-Tăriceanu a anunţat, la Palatul Victoria, că va înainta miercuri cererea de revocare din funcţie a ministrului agriculturii, Gheorghe Flutur.
Joi, 7 decembrie 2006Este anunţată transformarea Platformei liberale în partid politic sub denumirea de Partidul Liberal Democrat.
Miercuri, 27 decembrie 2006Grupul de Iniţiativă pentru constituirea Partidului Liberal Democrat depune la Tribunalul Municipiului Bucureşti cererea de înscriere, programul politic şi proiectul de statut, împreună cu semnăturile a 60.000 de cetăţeni români.
Joi, 1 martie 2007Odată cu respingerea definitivă a tuturor contestaţiilor, PLD a fost înregistrat în mod oficial.
Sâmbătă, 31 martie 2007Membrii Partidului Liberal Democrat îşi aleg organismele şi echipa de conducere în cadrul Primului Congres care are loc la Palatul Parlamentului, la Bucureşti. Theodor Stolojan este ales Preşedintele PLD.
Crezul nostru
Formăm o echipă şi un partid, Partidul Liberal Democrat pentru că ne animă aceeaşi dorinţă: vrem să contribuim la construcţia europeană a unei Românii care să ne reprezinte pe fiecare dintre noi, o Românie de care să fim mândri oriunde ne-am afla.
Ne luăm angajamentul faţă de membrii, simpatizanţii, partenerii noştri şi cetăţeni:
să facem un altfel de politică, o politică responsabilă care să ţină cont de nevoile reale şi să oferim cele mai bune soluţii;să oferim o alternativă politică viabilă şi realistă de dreapta, să creăm o forţă de centru dreapta, care urmăreşte progresul românilor;
să gândim un proiect al României pe termen mediu şi lung, un proiect pe care să îl şi realizăm, pentru a construi o Românie competitivă, democratică, responsabilă pentru cetăţenii ei;
să fim un partener corect pe care cetăţeanul să se poată baza;
să nu promitem mai mult decât putem face şi să ne asumăm greşelile şi nereuşitele;
să fim o organizaţie democratică, vie, care îşi valorizează oamenii şi care respectă libertatea de expresie şi gândire a acestora.
Vă provocăm să ne urmăriţi activităţile şi să ne sancţionaţi dacă nu ne vom ţine cuvântul.
Împreună cu membrii noştri şi cu voi, suntem siguri că vom reuşi să ne atingem obiectivele şi să ne îndeplinim promisiunile.
sursa:www.pld.info.ro
Joi, 27 iulie 2006Vicepreşedintele Partidului Naţional Liberal Gheorghe Flutur pledează, în cadrul unei conferinţe de presă, pentru stabilirea unui dialog între conducerea PNL cu fostul lider liberal Theodor Stolojan.
Septembrie 2006Încep excluderile din PNL ale celor care doresc reforma şi relansarea PNL – Mona Muscă, Raluca Turcan, Cristian Boureanu, Theodor Stolojan, Valeriu Stoica, Radu F. Alexandru. Conducerea PNL face recomandări filialelor să voteze aceste excluderi.
Marţi, 19 septembrie 2006Theodor Stolojan anunţă, la Marius Tucă Show, că proiectul de relansare a Partidului Naţional Liberal pe care îl pregăteşte împreună cu Valeriu Stoica va fi lansat în luna octombrie.
Marţi, 10 octombrie 2006Fostul preşedinte al PNL Theodor Stolojan este exclus marţi din partid.
Duminică, 15 octombrie 2006Theodor Stolojan, Valeriu Stoica, Raluca Turcan, Cristian Boureanu şi Radu F. Alexandru prezintă la Piteşti, propunerea de platformă-program pentru relansarea Partidului Naţional Liberal.
Miercuri, 18 octombrie 2006Fostului lider al PNL Valeriu Stoica este, la rândul său, exclus din partid, în urma deciziei Biroului Permanent Teritorial al organizaţiei PNL sector 5.
Joi, 9 noiembrie 2006Mai mulţi lideri liberali au dat publicităţii joi un " Apel la unitatea PNL" , în care cer întoarcerea în partid a lui Theodor Stolojan şi a echipei din jurul său.
Vineri, 17 noiembrie 2006Membrii grupului de iniţiativă pentru unitatea PNL au cerut, totodată, organizaţiilor judeţene ale partidului să demareze dialogul cu susţinătorii platformei Stolojan-Stoica şi au anunţat că demisionează din funcţiile din partid, urmând să activeze ca simpli membri.
Miercuri, 22 noiembrie 2006Premierul Călin Popescu-Tăriceanu a anunţat, la Palatul Victoria, că va înainta miercuri cererea de revocare din funcţie a ministrului agriculturii, Gheorghe Flutur.
Joi, 7 decembrie 2006Este anunţată transformarea Platformei liberale în partid politic sub denumirea de Partidul Liberal Democrat.
Miercuri, 27 decembrie 2006Grupul de Iniţiativă pentru constituirea Partidului Liberal Democrat depune la Tribunalul Municipiului Bucureşti cererea de înscriere, programul politic şi proiectul de statut, împreună cu semnăturile a 60.000 de cetăţeni români.
Joi, 1 martie 2007Odată cu respingerea definitivă a tuturor contestaţiilor, PLD a fost înregistrat în mod oficial.
Sâmbătă, 31 martie 2007Membrii Partidului Liberal Democrat îşi aleg organismele şi echipa de conducere în cadrul Primului Congres care are loc la Palatul Parlamentului, la Bucureşti. Theodor Stolojan este ales Preşedintele PLD.
Crezul nostru
Formăm o echipă şi un partid, Partidul Liberal Democrat pentru că ne animă aceeaşi dorinţă: vrem să contribuim la construcţia europeană a unei Românii care să ne reprezinte pe fiecare dintre noi, o Românie de care să fim mândri oriunde ne-am afla.
Ne luăm angajamentul faţă de membrii, simpatizanţii, partenerii noştri şi cetăţeni:
să facem un altfel de politică, o politică responsabilă care să ţină cont de nevoile reale şi să oferim cele mai bune soluţii;să oferim o alternativă politică viabilă şi realistă de dreapta, să creăm o forţă de centru dreapta, care urmăreşte progresul românilor;
să gândim un proiect al României pe termen mediu şi lung, un proiect pe care să îl şi realizăm, pentru a construi o Românie competitivă, democratică, responsabilă pentru cetăţenii ei;
să fim un partener corect pe care cetăţeanul să se poată baza;
să nu promitem mai mult decât putem face şi să ne asumăm greşelile şi nereuşitele;
să fim o organizaţie democratică, vie, care îşi valorizează oamenii şi care respectă libertatea de expresie şi gândire a acestora.
Vă provocăm să ne urmăriţi activităţile şi să ne sancţionaţi dacă nu ne vom ţine cuvântul.
Împreună cu membrii noştri şi cu voi, suntem siguri că vom reuşi să ne atingem obiectivele şi să ne îndeplinim promisiunile.
sursa:www.pld.info.ro
Scurt Istoric PD
Partidul Democrat a luat fiinta la 6 februarie 1990.
Partidul Democrat este un partid modern, de cuprindere nationala, fiind succesorul Frontului Salvarii Nationale, al Partidului Democrat, al fuziunii prin absorbtie cu Partidul Democrat al Muncii, Partidul Unitatii Social Democrate, Frontul Democrat Roman, Partidul Alianta Nationala si Partidul Pensionarilor si al Protectiei Sociale.
Prin vocatia sa nationala, Partidul Democrat este partidul intereselor actuale si de perspectiva ale natiunii romane, ale fiecarui cetatean al Romaniei.
Sigla Partidului Democrat este trandafirul, sub care se afla prescurtarea PD, ansamblul fiind incadrat intr-un patrat cu colturile rotunjite.
DOCTRINA SI PROGRAM
Partid de centru, republican, cu doctrina populara europeana moderna ale carei principii sunt: o economie de piaţă eficientă, umană, solidară, servicii publice moderne, performante, protecţie socială extinsă, activă şi bine orientată, în acord cu o justiţie independentă, accesibilă, securizantă.
Partidul Democrat este un partid pragmatic, modern, reformator, un partid cu experienta guvernarii, pregatit pentru provocarile acesteia, un partid care reprezinta si promoveaza vointa politica, interesele si dezideratele unor largi categorii sociale.
Partidul Democrat este un partid activ, conectat la realitatile politice din Uniunea Europeana, deschis la schimbare si la colaborarea cu exponentii curentelor politice dominante la nivel european.
AFILIERI
Partidul Democrat este membru al Partidului Popular European.
ORGANIZARE
Conform Statutului, reactualizat la Conventia Nationala Extraordinară din 25 iunie 2005, organele de conducere la nivel central sunt:
Conventia Nationala, Consiliul National de Coordonare, Colegiul Director National (CD), Biroul Permanent National, Presedintele Executiv si Presedintele partidului.
Conventia Nationala (C.N.) este formata din conducerile centrale si judetene ale partidului, din reprezentantii partidului in administratia centrala si judeteana si dintr-un numar de delegati din organizatiile judetene. Delegatii organizatiilor judetene constituie majoritatea in Conventia Nationala (total 978 de participanti).
Conventia Nationala este forul suprem de conducere al partidului in care se stabileste linia politica, statutul si programul partidului si se aleg Presedintele partidului impreuna Presedintele Executiv, Presedintele Comisiei Nationale pentru Statut, Etica si Litigii si Prsedintele Comisiei Nationale de Revizie si Control.
Alegerea Presedintelui partidului consta in votarea unei motiuni care devine programul partidului iar promotorul acestei motiuni devine presedintele partidului. Primul semnatar al motiunii devine presedinte executiv. Motiunile sunt alternative programatice in privinta liniei politice a partidului, care respecta orientarea moderna, a acestuia. Intrucat prima motiune adoptata la Conventia Nationala din 1992 a intrunit 35 de voturi, este necesar ca orice motiune prezentata in Conventia Nationala sa intruneasca sustinerea unui grup de promovare care cuprinde 35 de membri ai partidului.
Conventia Nationala se intruneste o data la 4 ani.
Consiliul National de Coordonare (C.N.C.) este format pe aceleasi criterii ca si Conventia Nationala, dar numarul de participanti este redus la 740.
C.N.C. este organul de conducere, decizie politica si organizatorica a P.D. in perioada dintre Conventiile Nationale.
Atributiile cele mai importante ale C.N.C. sunt:
analizeaza si aproba, la propunerea BPN, adaptarile si actualizarile aduse Programului in vigoare
verifica, la cererea Presedintelui partidului sau a BPN, neconcordantele dintre doctrina generala si Programul partidului, pe de o parte, si politica sa concreta, pe de alta parte, adoptand hotararile care se impun;
examineaza si aproba activitatea B.P.N.;
analizeaza rapoartele BPN sau CD privind activitatea parlamentara, guvernarea tarii precum si cele referioare la alte probleme majore, adoptand masurile ce se impun;
aproba propunerile BPN sau CD privind politica electorala la nivel national, cu prilejul alegerilor locale, parlamentare sau prezidentiale;
aproba retragerea din Guvern a unora, sau a tuturor membrilor PD, dupa caz;
aproba, la propunerea BPN, regulamentele prevazute in competenta sa prin prezentul Statut;
analizeaza informarile CNRC si ale CNEL, adoptand hotararile sau instructiunile care devin obligatorii pentru BPN;
alege membrii BPN, ai CNSEL si ai CNRC
demite membri ai BPN
alege candidatii PD pentru functiile de Presedinte al Romaniei, prim ministru, ministri
convoaca Conventia Nationala
aproba si anuleaza aliantele politice
aproba criteriile de intocmire a listelor de candidati in alegerile parlamentare.
hotaraste asupra sanctiunilor aflate in competenta sa.
C.N.C. se intruneste semestrial sau ori de cate ori este necesar.
Colegiul Director National (C.D.N.) este organul de conducere a activitatii PD in perioada dintre sedintele CNC si este format din BPN, presedintii organizatiilor judetene, presedintele organizatiei municipiului Bucuresti si presedintii organizatiilor de sector din municipiul Bucuresti.
(2) CDN se intruneste lunar sau ori de cate ori este necesar.
Biroul Permanent National (B.P.N.) este organul permanent de conducere a activitatii partidului. B.P.N. conduce, indruma si controleaza activitatea interna si internationala a partidului, defineste linia politica concreta si prioritatile, aproba si coordoneaza programele politice sectoriale, asigura mijloacele pentru realizarea acestora, aproba mandatele de negociere politica.
Presedintele este conducatorul politic al partidului, persoana care sintetizeaza elementele de identificare ale partidului si, totodata, simbolizeaza valorile sale ideologice si politice fundamentale. In acest sens, el este liderul doctrinar si de imagine al partidului.
Presedintele partidului garanteaza aplicarea Statutului si a Programul Partidului, reprezinta partidul in cadrul manifestarilor interne si internationale, prezideaza lucrarile C.N., C.C.N., C.D. si B.P.N.
identifica actualizarile care sunt necesare spre a mentine in concordanta Programul Partidului cu evolutia situatiei economico-sociale din tara, precum si cu situatia internationala si le supune dezbaterii si deciziei organismelor de conducere nationala, potrivit competentelor ce le revin acestora;
prezinta, periodic, in CNC rapoarte asupra stadiului indeplinirii obiectivelor politice angajate prin Programul partidului;
propune organismului de decizie competent revocarea din functie a oricarei persoane care detine functii de conducere in partid;
coordoneaza activitatea Guvernului Alternativa;
ACTIVITATE
Aparut ca o larga miscare de masa in timpul Revolutiei din decembrie 1989, F.S.N. isi incepe existenta documentara la 23 decembrie 1989 prin declaratia program redactata de Consiliul F.S.N. Presedinte al F.S.N. a fost desemnat Ion Iliescu. Ca organ provizoriu al puterii de stat, F.S.N. a format Guvernul provizoriu condus de Petre Roman.
Prin decizia nr. 2 din 6 februarie 1990, Tribunalul Municipiului Bucuresti a inregistrat F.S.N. ca "miscare politica", calitate care a permis participarea F.S.N. la alegerile locale si legislative din 1990.
Conferinta Nationala a F.S.N. (8 aprilie 1990) a ales pe Ion Iliescu Presedinte al partidului, a fixat strategia electorala, a elaborat documentele programatice si a propus candidatura Presedintelui F.S.N. pentru alegerile prezidentiale.
La alegerile din 20 mai 1990, F.S.N. a obtinut o victorie categorica: 66,31% din voturile pentru Adunarea Deputatilor si 67,01% din voturile pentru Senat, trimitand in forurile legislative 263 deputati si 91 senatori, din totalul de 387, respectiv 119. Candidatul partidului, Ion Iliescu, a obtinut 85,07% din voturi devenind Presedinte al Romaniei.
La 17 iunie 1990 a fost investit primul guvern legitim postdecembrist, format in majoritate din membri ai F.S.N.
Prim Ministru al Guvernului a fost numit Petre Roman, lider national al F.S.N. In august 1991 s-a efectuat o remaniere prin cooptarea unui ministru liberal.
Prima Conventie Nationala a F.S.N. are loc la 27-29 martie 1992 in Bucuresti. Delegatii la Conventie urmau sa voteze una din cele 3 motiuni sustinute de gruparile din partid. Motiunea "Viitorul azi", sustinuta de gruparea Roman cumuleaza cele mai multe voturi si devine programul politic al F.S.N.. Totodata, conform Statutului, Petre Roman, sustinatorul motiunii adoptate devine Presedinte F.S.N. Situatia nu este acceptata de gruparea Iliescu care se desprinde din F.S.N.
Divergentele din interiorul F.S.N. privind ritmul si caracterul reformei au dus la conturarea treptata a doua grupari: gruparea Roman si gruparea Iliescu. Guvernul Roman se afla intr-o opozitie din ce in ce mai accentuata cu majoritatea parlamentara.
Fara o motivatie intemeiata, la 24 septembrie 1991 minerii din Valea Jiului sunt adusi in capitala pentru a rasturna Guvernul. Dezordinea provocata de acestia a durat pana la 27 septembrie 1991, cand Prim Ministrul isi depune mandatul, gest interpretat de catre Presedintele tarii drept demisie. Fara a emite un document prin care sa legifereze inlaturarea Guvernului Roman, Parlamentul investeste un nou Guvern: Guvernul Stolojan.
Alegerile locale din mai 1992 definesc dimensiunile F.S.N. dupa scindare. Partidul se mentine intre primele 3 formatiuni politice din Romania.
Alegerile generale din acelasi an aduc pentru F.S.N. 11% din sufragii (43 deputati si 18 senatori). Respingand conditiile impuse de P.D.S.R. pentru participarea la guvernare, F.S.N. trece in opozitie.
La 11 mai 1993 F.S.N. fuzioneaza prin absortie cu Partidul Democrat, schimbandu-si denumirea in Partidul Democrat, inregistrat ca persoana juridica prin decizia nr. 13 din 23 mai 1993 a Tribunalului Municipiului Bucuresti. Conventia Nationala Extraordinara din 28-29 mai 1993 de la Constanta aproba aceasta fuziune si modificarea Statutului.
Din initiativa P.D., la 1 iulie 1993 este creata Alianta Social Democrata in scopul unirii fortelor politice care doresc cu sinceritate aplicarea perceptelor social-democrate moderne. Din A.S.D. faceau parte: Partidul Democrat, Partidul Social-Democrat Traditional, Partidul Revolutiei Romane si Partidul Democrat al Muncii.
Conventia Nationala din 24-25 octombrie 1994 de la Cluj adopta motiunea "Pentru o noua Romanie, a muncii si a dreptatii" si il realege pe Petre Roman Presedinte al P.D.. Totodata delegatii la Conventie aproba fuziunea prin absorbtie la P.D. a P.D.M. si reactualizarea Statutului.
La 27 septembrie 1995 se constituie Uniunea Social Democrata, alianta electorala a Partidului Democrat cu Partidul Social-Democrat Roman.
Alegerile locale din mai 1996 indica o crestere a audientei partidelor aflate in opozitie. In septembrie 1996 U.S.D. si C.D.R. semneaza protocolul de sustinere reciproca in turul 2 al alegerilor prezidentiale si de alianta la guvernare. U.S.D. a obtinut in alegerile legislative din 3 noiembrie 1996 13% din voturi. P.D. trimite in Parlament 42 deputati si 21 senatori. Candidatul U.S.D. la Presedintia Romaniei a inregistrat in primul tur de scrutin 20,54% din voturi, situandu-se pe locul 3. Conform protocolului, in al doilea tur de scrutin pentru Presedintie, U.S.D. a sustinut candidatul C.D.R., care era plasat pe locul 2. Gratie sprijinului P.D., Emil Constantinescu devine Presedintele Romaniei.
P.D. intra la guvernare alaturi de C.D.R., U.D.M.R. si P.S.D.R., detinand, proportional cu scorul electoral, 6 portofolii ministeriale.
Conventia Nationala din 29-30 august 1997 desfasurata la Iasi adopta motiunea "Partidul Democrat - un partid care priveste spre viitor" si il reinvesteste pe Petre Roman in functia de Presedinte al partidului. Conventia a ratificat si o "Rezolutie privind actuala guvernare" si modificarile aduse statutului (Biroul Executiv este inlocuit de Biroul Permanent National cu cele doua componente: Consiliul Politic si Consiliul Executiv). Tot in aceasta Conventie Nationala a fost aprobata fuziunea prin absorbtie a P.D. cu Partidul Unitatii Social-Democrate si cu Frontul Democrat Roman (Timisoara).
Remanierea Guvernului Ciorbea operata in decembrie 1997 a constituit o dezamagire pentru Partidul Democrat, care astepta o remaniere de fond, asumarea esecurilor din 1997 si un program clar de actiune pentru 1998.
La 28 ianuarie 1998, Presedintele Romaniei anunta demisia ministrilor P.D.
In fata atitudinii categorice a conducerii C.D.R. in a-l mentine pe Victor Ciorbea in fruntea Guvernului, Biroul Pemanent National al P.D. primeste la 27 martie 1998 mandatul C.N.C. (pe atunci - C.C.N.) de a actiona pentru o noua coalitie de guvernare. La 29 martie 1998, P.D. initiaza o motiune de cenzura care, mai inainte de a fi depusa, determina demisia lui Victor Ciorbea din functia de prim-ministru. Desi nu era implicita, Victor Ciorbea depune si demisia din functia de Primar general al Capitalei.
Partidul Democrat reintra in Guvern la 17 aprilie 1998, alaturi de C.D.R., U.D.M.R. si P.S.D.R. dupa semnarea unui protocol de guvernare care prevede explicit sarcinile fiecarui ministru. Aceasta revenire in Guvern, cu aceiasi ministri si alaturi de aceiasi aliati, aduce Partidului Democrat o scadere semnificativa de credibilitate. In consecinta, candidatul P.D. la functia de Primar general al Capitalei, Alexandru Sassu, obtine penibilul scor electoral de 3%.
Inlocuirea Prim Ministrului Radu Vasile cu Mugur Isarescu, petrecuta la 21 decembrie 1999, nu aduce nici o modificare in echipa P.D. trimisa in Guvern, cu exceptia lui Petre Roman, care accepta numirea sa in fruntea Externelor, renuntand la a doua functie in stat, aceea de Presedinte al Senatului.
Conventia Nationala din 18-19 februarie 2000 adopta motiunea "Incredere in fiecare - sanse pentru toti", prezentata de Petre Roman. Acesta este reales Presedinte al P.D.
Alegerile locale si generale din anul 2000 gasesc Partidul Democrat in cea mai mare pierdere de imagine. Uzura datorata guvernarii este cu atat mai adanca cu cat toti membrii Consiliului Politic au ocupat posturi de ministri. Nu trebuie neglijat nici efectul demoralizator al inlaturarii din fruntea partidului a unui numar semnificativ de vicepresedinti (Adrian Severin, Victor Babiuc, Stelian Dutu). Daca partidul reuseste un 7% in alegerile parlamentare, Petre Roman abia aduna 3% din voturile exprimate pentru Presedintie. Partidul Democrat trece in opozitie. Petre Roman initiaza demersurile pentru "Alternativa 2004", alianta electorala PD - PNL - ApR.
Initiativa lui Traian Basescu de a candida pentru presedintia P.D. a fost singura modalitate de a relansa partidul. Victoria in alegerile pentru Primaria Capitalei il legitimeaza pe Traian Basescu drept cel mai popular personaj al Partidului Democrat.
In Colegiul Director (National) din ianuarie 2001, intrunit pentru a initia convocarea unei Conventii Nationale Extraordinare, s-a pus problema modificarii Statutului mai inainte de Conventia Nationala, pentru a permite in termeni reali prezentarea mai multor motiuni in Conventia Nationala. (O motiune avea nevoie de sustinerea a peste jumatate dintre organizatiile judetene pentru a fi adusa in Conventie, ceea ce elimina din start cea de-a doua motiune.) Aproape se ajunsese la votul pentru convocarea Conventiei dupa modificarea statutului, cand Traian Basescu a intervenit: "Acesta e statutul dupa care noi am ales presedintele. Si nu doar o data. Statutul acesta are girul anterioarei Conventii Nationale. El este in vigoare. Chiar daca statutul ma dezavantajeaza, vreau sa candidez in conformitate cu acest statut. Nu trebuie sa modificam statutul ca sa se aleaga o anumita persoana."
In aceeasi sedinta, Petre Roman a incercat sa stabileasca conditiile pe care P.D. le pune P.D.S.R. pentru a semna protocolul de colaborare. Basescu a intervenit abia in final: "Suntem in opozitie. Nu sustinem in nici un fel partidul aflat la putere. Il criticam la fiecare greseala. Chiar daca face bine, noi tot il criticam. Asta e sansa noastra. Nu semnam nici un protocol! Noi vom creste numai daca facem o opozitie ferma".
In sedinta C.N.C. din februarie 2001, cei 740 de delegati aveau de optat intre convocarea C.N.E. in mai, propunere Basescu, sau convocarea acesteia in septembrie, propunere Roman. Diferenta intre cele doua propuneri consta in viteza, anvergura si directia schimbarii, de care toti erau constienti ca e inevitabila. S-a votat pentru luna mai.
La 11 martie 2001, spre surprinderea tuturor, Simona Marinescu (pe atunci senator P.D.) convoaca o conferinta de presa la Senat in care anunta ca va candida pentru presedintia P.D.
Prin hotarare a Comisiei de Organizare a CNE, condusa de Vasile Blaga, motiunea Roman a fost avansata catre C.N.E. fara a avea liste de sustinere din partea organizatiilor judetene sau a membrilor C.C.N., deoarece constituia Programul Politic aflat in vigoare. Roman a avut doar de reactualizat tabelul celor 35 de membri ai grupului de promovare a motiunii.
Desi statutul pretindea fie semnaturile unei treimi dintre membrii C.C.N., fie sustinerea a jumatate plus una dintre organizatiile judetene, echipa Basescu a reusit sa indeplineasca ambele conditii.
Conventia Nationala Extraordinara a Partidului Democrat a avut loc la 18-19 mai 2001 in Palatul Parlamentului. A fost adoptata motiunea "Romania puternica - Romania Social Democrata", sustinuta de grupul de promovare al lui Traian Basescu. Totodata, C.N.E. a adoptat si modificarea Statutului.
O modificare semnificativa a statutului a condus la cresterea numarului de locuri in conducerea centrala. Numarul de vicepresedinti s-a dublat de la 6 la 12 pentru a acoperi toate domeniile care interesau functionarea partidului. Cu tot cu secretarii executivi si responsabilii regionali, Biroul Permanent National a ajuns sa cuprinda 45 de membri, fata de cei 19 de dinainte de C.N.E. De fapt, cea mai importanta modificare a Statutului a constat in desfiintarea Consiliului Politic, structura care a blocat functionarea B.P.N.
Statutar, in termen de o luna de la C.N.E., la 15 iunie 2001, C.N.C. a ales Biroul Permanent National. Alegerile pentru conducerile locale si judetene au avut loc in intervalul iulie - octombrie 2001. Prin Hotarare C.N.C., la aceste alegeri candidaturile pentru ocuparea oricarei functii in partid nu au fost conditionate de vechimea in partid.
La alegerile din noiembrie-decembrie 2004 , liderul Partidului Democrat, Traian Basescu a fost ales Presedinte al Romaniei, in turul al doilea de scrutin, invingindu-l pe presedintele PSD, Adrian Nastase. Emil Boc, presedintele executiv al PD a devenit presedinte interimar al partidului, pina la Conventia Nationala Extraordinara. Acest for de conducere, format din 4000 de delegati, a ales la data de 25 iunie 2005 presedintele Partidului Democrat, in persoana lui Emil Boc si presedintele executiv, in persoana lui Adriean Videanu.
sursa:www.pd.ro
Partidul Democrat este un partid modern, de cuprindere nationala, fiind succesorul Frontului Salvarii Nationale, al Partidului Democrat, al fuziunii prin absorbtie cu Partidul Democrat al Muncii, Partidul Unitatii Social Democrate, Frontul Democrat Roman, Partidul Alianta Nationala si Partidul Pensionarilor si al Protectiei Sociale.
Prin vocatia sa nationala, Partidul Democrat este partidul intereselor actuale si de perspectiva ale natiunii romane, ale fiecarui cetatean al Romaniei.
Sigla Partidului Democrat este trandafirul, sub care se afla prescurtarea PD, ansamblul fiind incadrat intr-un patrat cu colturile rotunjite.
DOCTRINA SI PROGRAM
Partid de centru, republican, cu doctrina populara europeana moderna ale carei principii sunt: o economie de piaţă eficientă, umană, solidară, servicii publice moderne, performante, protecţie socială extinsă, activă şi bine orientată, în acord cu o justiţie independentă, accesibilă, securizantă.
Partidul Democrat este un partid pragmatic, modern, reformator, un partid cu experienta guvernarii, pregatit pentru provocarile acesteia, un partid care reprezinta si promoveaza vointa politica, interesele si dezideratele unor largi categorii sociale.
Partidul Democrat este un partid activ, conectat la realitatile politice din Uniunea Europeana, deschis la schimbare si la colaborarea cu exponentii curentelor politice dominante la nivel european.
AFILIERI
Partidul Democrat este membru al Partidului Popular European.
ORGANIZARE
Conform Statutului, reactualizat la Conventia Nationala Extraordinară din 25 iunie 2005, organele de conducere la nivel central sunt:
Conventia Nationala, Consiliul National de Coordonare, Colegiul Director National (CD), Biroul Permanent National, Presedintele Executiv si Presedintele partidului.
Conventia Nationala (C.N.) este formata din conducerile centrale si judetene ale partidului, din reprezentantii partidului in administratia centrala si judeteana si dintr-un numar de delegati din organizatiile judetene. Delegatii organizatiilor judetene constituie majoritatea in Conventia Nationala (total 978 de participanti).
Conventia Nationala este forul suprem de conducere al partidului in care se stabileste linia politica, statutul si programul partidului si se aleg Presedintele partidului impreuna Presedintele Executiv, Presedintele Comisiei Nationale pentru Statut, Etica si Litigii si Prsedintele Comisiei Nationale de Revizie si Control.
Alegerea Presedintelui partidului consta in votarea unei motiuni care devine programul partidului iar promotorul acestei motiuni devine presedintele partidului. Primul semnatar al motiunii devine presedinte executiv. Motiunile sunt alternative programatice in privinta liniei politice a partidului, care respecta orientarea moderna, a acestuia. Intrucat prima motiune adoptata la Conventia Nationala din 1992 a intrunit 35 de voturi, este necesar ca orice motiune prezentata in Conventia Nationala sa intruneasca sustinerea unui grup de promovare care cuprinde 35 de membri ai partidului.
Conventia Nationala se intruneste o data la 4 ani.
Consiliul National de Coordonare (C.N.C.) este format pe aceleasi criterii ca si Conventia Nationala, dar numarul de participanti este redus la 740.
C.N.C. este organul de conducere, decizie politica si organizatorica a P.D. in perioada dintre Conventiile Nationale.
Atributiile cele mai importante ale C.N.C. sunt:
analizeaza si aproba, la propunerea BPN, adaptarile si actualizarile aduse Programului in vigoare
verifica, la cererea Presedintelui partidului sau a BPN, neconcordantele dintre doctrina generala si Programul partidului, pe de o parte, si politica sa concreta, pe de alta parte, adoptand hotararile care se impun;
examineaza si aproba activitatea B.P.N.;
analizeaza rapoartele BPN sau CD privind activitatea parlamentara, guvernarea tarii precum si cele referioare la alte probleme majore, adoptand masurile ce se impun;
aproba propunerile BPN sau CD privind politica electorala la nivel national, cu prilejul alegerilor locale, parlamentare sau prezidentiale;
aproba retragerea din Guvern a unora, sau a tuturor membrilor PD, dupa caz;
aproba, la propunerea BPN, regulamentele prevazute in competenta sa prin prezentul Statut;
analizeaza informarile CNRC si ale CNEL, adoptand hotararile sau instructiunile care devin obligatorii pentru BPN;
alege membrii BPN, ai CNSEL si ai CNRC
demite membri ai BPN
alege candidatii PD pentru functiile de Presedinte al Romaniei, prim ministru, ministri
convoaca Conventia Nationala
aproba si anuleaza aliantele politice
aproba criteriile de intocmire a listelor de candidati in alegerile parlamentare.
hotaraste asupra sanctiunilor aflate in competenta sa.
C.N.C. se intruneste semestrial sau ori de cate ori este necesar.
Colegiul Director National (C.D.N.) este organul de conducere a activitatii PD in perioada dintre sedintele CNC si este format din BPN, presedintii organizatiilor judetene, presedintele organizatiei municipiului Bucuresti si presedintii organizatiilor de sector din municipiul Bucuresti.
(2) CDN se intruneste lunar sau ori de cate ori este necesar.
Biroul Permanent National (B.P.N.) este organul permanent de conducere a activitatii partidului. B.P.N. conduce, indruma si controleaza activitatea interna si internationala a partidului, defineste linia politica concreta si prioritatile, aproba si coordoneaza programele politice sectoriale, asigura mijloacele pentru realizarea acestora, aproba mandatele de negociere politica.
Presedintele este conducatorul politic al partidului, persoana care sintetizeaza elementele de identificare ale partidului si, totodata, simbolizeaza valorile sale ideologice si politice fundamentale. In acest sens, el este liderul doctrinar si de imagine al partidului.
Presedintele partidului garanteaza aplicarea Statutului si a Programul Partidului, reprezinta partidul in cadrul manifestarilor interne si internationale, prezideaza lucrarile C.N., C.C.N., C.D. si B.P.N.
identifica actualizarile care sunt necesare spre a mentine in concordanta Programul Partidului cu evolutia situatiei economico-sociale din tara, precum si cu situatia internationala si le supune dezbaterii si deciziei organismelor de conducere nationala, potrivit competentelor ce le revin acestora;
prezinta, periodic, in CNC rapoarte asupra stadiului indeplinirii obiectivelor politice angajate prin Programul partidului;
propune organismului de decizie competent revocarea din functie a oricarei persoane care detine functii de conducere in partid;
coordoneaza activitatea Guvernului Alternativa;
ACTIVITATE
Aparut ca o larga miscare de masa in timpul Revolutiei din decembrie 1989, F.S.N. isi incepe existenta documentara la 23 decembrie 1989 prin declaratia program redactata de Consiliul F.S.N. Presedinte al F.S.N. a fost desemnat Ion Iliescu. Ca organ provizoriu al puterii de stat, F.S.N. a format Guvernul provizoriu condus de Petre Roman.
Prin decizia nr. 2 din 6 februarie 1990, Tribunalul Municipiului Bucuresti a inregistrat F.S.N. ca "miscare politica", calitate care a permis participarea F.S.N. la alegerile locale si legislative din 1990.
Conferinta Nationala a F.S.N. (8 aprilie 1990) a ales pe Ion Iliescu Presedinte al partidului, a fixat strategia electorala, a elaborat documentele programatice si a propus candidatura Presedintelui F.S.N. pentru alegerile prezidentiale.
La alegerile din 20 mai 1990, F.S.N. a obtinut o victorie categorica: 66,31% din voturile pentru Adunarea Deputatilor si 67,01% din voturile pentru Senat, trimitand in forurile legislative 263 deputati si 91 senatori, din totalul de 387, respectiv 119. Candidatul partidului, Ion Iliescu, a obtinut 85,07% din voturi devenind Presedinte al Romaniei.
La 17 iunie 1990 a fost investit primul guvern legitim postdecembrist, format in majoritate din membri ai F.S.N.
Prim Ministru al Guvernului a fost numit Petre Roman, lider national al F.S.N. In august 1991 s-a efectuat o remaniere prin cooptarea unui ministru liberal.
Prima Conventie Nationala a F.S.N. are loc la 27-29 martie 1992 in Bucuresti. Delegatii la Conventie urmau sa voteze una din cele 3 motiuni sustinute de gruparile din partid. Motiunea "Viitorul azi", sustinuta de gruparea Roman cumuleaza cele mai multe voturi si devine programul politic al F.S.N.. Totodata, conform Statutului, Petre Roman, sustinatorul motiunii adoptate devine Presedinte F.S.N. Situatia nu este acceptata de gruparea Iliescu care se desprinde din F.S.N.
Divergentele din interiorul F.S.N. privind ritmul si caracterul reformei au dus la conturarea treptata a doua grupari: gruparea Roman si gruparea Iliescu. Guvernul Roman se afla intr-o opozitie din ce in ce mai accentuata cu majoritatea parlamentara.
Fara o motivatie intemeiata, la 24 septembrie 1991 minerii din Valea Jiului sunt adusi in capitala pentru a rasturna Guvernul. Dezordinea provocata de acestia a durat pana la 27 septembrie 1991, cand Prim Ministrul isi depune mandatul, gest interpretat de catre Presedintele tarii drept demisie. Fara a emite un document prin care sa legifereze inlaturarea Guvernului Roman, Parlamentul investeste un nou Guvern: Guvernul Stolojan.
Alegerile locale din mai 1992 definesc dimensiunile F.S.N. dupa scindare. Partidul se mentine intre primele 3 formatiuni politice din Romania.
Alegerile generale din acelasi an aduc pentru F.S.N. 11% din sufragii (43 deputati si 18 senatori). Respingand conditiile impuse de P.D.S.R. pentru participarea la guvernare, F.S.N. trece in opozitie.
La 11 mai 1993 F.S.N. fuzioneaza prin absortie cu Partidul Democrat, schimbandu-si denumirea in Partidul Democrat, inregistrat ca persoana juridica prin decizia nr. 13 din 23 mai 1993 a Tribunalului Municipiului Bucuresti. Conventia Nationala Extraordinara din 28-29 mai 1993 de la Constanta aproba aceasta fuziune si modificarea Statutului.
Din initiativa P.D., la 1 iulie 1993 este creata Alianta Social Democrata in scopul unirii fortelor politice care doresc cu sinceritate aplicarea perceptelor social-democrate moderne. Din A.S.D. faceau parte: Partidul Democrat, Partidul Social-Democrat Traditional, Partidul Revolutiei Romane si Partidul Democrat al Muncii.
Conventia Nationala din 24-25 octombrie 1994 de la Cluj adopta motiunea "Pentru o noua Romanie, a muncii si a dreptatii" si il realege pe Petre Roman Presedinte al P.D.. Totodata delegatii la Conventie aproba fuziunea prin absorbtie la P.D. a P.D.M. si reactualizarea Statutului.
La 27 septembrie 1995 se constituie Uniunea Social Democrata, alianta electorala a Partidului Democrat cu Partidul Social-Democrat Roman.
Alegerile locale din mai 1996 indica o crestere a audientei partidelor aflate in opozitie. In septembrie 1996 U.S.D. si C.D.R. semneaza protocolul de sustinere reciproca in turul 2 al alegerilor prezidentiale si de alianta la guvernare. U.S.D. a obtinut in alegerile legislative din 3 noiembrie 1996 13% din voturi. P.D. trimite in Parlament 42 deputati si 21 senatori. Candidatul U.S.D. la Presedintia Romaniei a inregistrat in primul tur de scrutin 20,54% din voturi, situandu-se pe locul 3. Conform protocolului, in al doilea tur de scrutin pentru Presedintie, U.S.D. a sustinut candidatul C.D.R., care era plasat pe locul 2. Gratie sprijinului P.D., Emil Constantinescu devine Presedintele Romaniei.
P.D. intra la guvernare alaturi de C.D.R., U.D.M.R. si P.S.D.R., detinand, proportional cu scorul electoral, 6 portofolii ministeriale.
Conventia Nationala din 29-30 august 1997 desfasurata la Iasi adopta motiunea "Partidul Democrat - un partid care priveste spre viitor" si il reinvesteste pe Petre Roman in functia de Presedinte al partidului. Conventia a ratificat si o "Rezolutie privind actuala guvernare" si modificarile aduse statutului (Biroul Executiv este inlocuit de Biroul Permanent National cu cele doua componente: Consiliul Politic si Consiliul Executiv). Tot in aceasta Conventie Nationala a fost aprobata fuziunea prin absorbtie a P.D. cu Partidul Unitatii Social-Democrate si cu Frontul Democrat Roman (Timisoara).
Remanierea Guvernului Ciorbea operata in decembrie 1997 a constituit o dezamagire pentru Partidul Democrat, care astepta o remaniere de fond, asumarea esecurilor din 1997 si un program clar de actiune pentru 1998.
La 28 ianuarie 1998, Presedintele Romaniei anunta demisia ministrilor P.D.
In fata atitudinii categorice a conducerii C.D.R. in a-l mentine pe Victor Ciorbea in fruntea Guvernului, Biroul Pemanent National al P.D. primeste la 27 martie 1998 mandatul C.N.C. (pe atunci - C.C.N.) de a actiona pentru o noua coalitie de guvernare. La 29 martie 1998, P.D. initiaza o motiune de cenzura care, mai inainte de a fi depusa, determina demisia lui Victor Ciorbea din functia de prim-ministru. Desi nu era implicita, Victor Ciorbea depune si demisia din functia de Primar general al Capitalei.
Partidul Democrat reintra in Guvern la 17 aprilie 1998, alaturi de C.D.R., U.D.M.R. si P.S.D.R. dupa semnarea unui protocol de guvernare care prevede explicit sarcinile fiecarui ministru. Aceasta revenire in Guvern, cu aceiasi ministri si alaturi de aceiasi aliati, aduce Partidului Democrat o scadere semnificativa de credibilitate. In consecinta, candidatul P.D. la functia de Primar general al Capitalei, Alexandru Sassu, obtine penibilul scor electoral de 3%.
Inlocuirea Prim Ministrului Radu Vasile cu Mugur Isarescu, petrecuta la 21 decembrie 1999, nu aduce nici o modificare in echipa P.D. trimisa in Guvern, cu exceptia lui Petre Roman, care accepta numirea sa in fruntea Externelor, renuntand la a doua functie in stat, aceea de Presedinte al Senatului.
Conventia Nationala din 18-19 februarie 2000 adopta motiunea "Incredere in fiecare - sanse pentru toti", prezentata de Petre Roman. Acesta este reales Presedinte al P.D.
Alegerile locale si generale din anul 2000 gasesc Partidul Democrat in cea mai mare pierdere de imagine. Uzura datorata guvernarii este cu atat mai adanca cu cat toti membrii Consiliului Politic au ocupat posturi de ministri. Nu trebuie neglijat nici efectul demoralizator al inlaturarii din fruntea partidului a unui numar semnificativ de vicepresedinti (Adrian Severin, Victor Babiuc, Stelian Dutu). Daca partidul reuseste un 7% in alegerile parlamentare, Petre Roman abia aduna 3% din voturile exprimate pentru Presedintie. Partidul Democrat trece in opozitie. Petre Roman initiaza demersurile pentru "Alternativa 2004", alianta electorala PD - PNL - ApR.
Initiativa lui Traian Basescu de a candida pentru presedintia P.D. a fost singura modalitate de a relansa partidul. Victoria in alegerile pentru Primaria Capitalei il legitimeaza pe Traian Basescu drept cel mai popular personaj al Partidului Democrat.
In Colegiul Director (National) din ianuarie 2001, intrunit pentru a initia convocarea unei Conventii Nationale Extraordinare, s-a pus problema modificarii Statutului mai inainte de Conventia Nationala, pentru a permite in termeni reali prezentarea mai multor motiuni in Conventia Nationala. (O motiune avea nevoie de sustinerea a peste jumatate dintre organizatiile judetene pentru a fi adusa in Conventie, ceea ce elimina din start cea de-a doua motiune.) Aproape se ajunsese la votul pentru convocarea Conventiei dupa modificarea statutului, cand Traian Basescu a intervenit: "Acesta e statutul dupa care noi am ales presedintele. Si nu doar o data. Statutul acesta are girul anterioarei Conventii Nationale. El este in vigoare. Chiar daca statutul ma dezavantajeaza, vreau sa candidez in conformitate cu acest statut. Nu trebuie sa modificam statutul ca sa se aleaga o anumita persoana."
In aceeasi sedinta, Petre Roman a incercat sa stabileasca conditiile pe care P.D. le pune P.D.S.R. pentru a semna protocolul de colaborare. Basescu a intervenit abia in final: "Suntem in opozitie. Nu sustinem in nici un fel partidul aflat la putere. Il criticam la fiecare greseala. Chiar daca face bine, noi tot il criticam. Asta e sansa noastra. Nu semnam nici un protocol! Noi vom creste numai daca facem o opozitie ferma".
In sedinta C.N.C. din februarie 2001, cei 740 de delegati aveau de optat intre convocarea C.N.E. in mai, propunere Basescu, sau convocarea acesteia in septembrie, propunere Roman. Diferenta intre cele doua propuneri consta in viteza, anvergura si directia schimbarii, de care toti erau constienti ca e inevitabila. S-a votat pentru luna mai.
La 11 martie 2001, spre surprinderea tuturor, Simona Marinescu (pe atunci senator P.D.) convoaca o conferinta de presa la Senat in care anunta ca va candida pentru presedintia P.D.
Prin hotarare a Comisiei de Organizare a CNE, condusa de Vasile Blaga, motiunea Roman a fost avansata catre C.N.E. fara a avea liste de sustinere din partea organizatiilor judetene sau a membrilor C.C.N., deoarece constituia Programul Politic aflat in vigoare. Roman a avut doar de reactualizat tabelul celor 35 de membri ai grupului de promovare a motiunii.
Desi statutul pretindea fie semnaturile unei treimi dintre membrii C.C.N., fie sustinerea a jumatate plus una dintre organizatiile judetene, echipa Basescu a reusit sa indeplineasca ambele conditii.
Conventia Nationala Extraordinara a Partidului Democrat a avut loc la 18-19 mai 2001 in Palatul Parlamentului. A fost adoptata motiunea "Romania puternica - Romania Social Democrata", sustinuta de grupul de promovare al lui Traian Basescu. Totodata, C.N.E. a adoptat si modificarea Statutului.
O modificare semnificativa a statutului a condus la cresterea numarului de locuri in conducerea centrala. Numarul de vicepresedinti s-a dublat de la 6 la 12 pentru a acoperi toate domeniile care interesau functionarea partidului. Cu tot cu secretarii executivi si responsabilii regionali, Biroul Permanent National a ajuns sa cuprinda 45 de membri, fata de cei 19 de dinainte de C.N.E. De fapt, cea mai importanta modificare a Statutului a constat in desfiintarea Consiliului Politic, structura care a blocat functionarea B.P.N.
Statutar, in termen de o luna de la C.N.E., la 15 iunie 2001, C.N.C. a ales Biroul Permanent National. Alegerile pentru conducerile locale si judetene au avut loc in intervalul iulie - octombrie 2001. Prin Hotarare C.N.C., la aceste alegeri candidaturile pentru ocuparea oricarei functii in partid nu au fost conditionate de vechimea in partid.
La alegerile din noiembrie-decembrie 2004 , liderul Partidului Democrat, Traian Basescu a fost ales Presedinte al Romaniei, in turul al doilea de scrutin, invingindu-l pe presedintele PSD, Adrian Nastase. Emil Boc, presedintele executiv al PD a devenit presedinte interimar al partidului, pina la Conventia Nationala Extraordinara. Acest for de conducere, format din 4000 de delegati, a ales la data de 25 iunie 2005 presedintele Partidului Democrat, in persoana lui Emil Boc si presedintele executiv, in persoana lui Adriean Videanu.
sursa:www.pd.ro
Scurt Istoric PNL
Partidul Naţional Liberal este promotorul libertăţii individuale, sociale, economice şi politice, prin concepţie, prin acţiune şi prin tradiţie. Partidul Naţional Liberal este continuatorul gândirii liberale din România.
În plan personal, Partidul Naţional Liberal este preocupat în mod deosebit de primatul individului în faţa societăţii, de egalitatea în faţa legilor, de garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, de toleranţa în raport cu convingerile şi opţiunile celorlalţi. Libertatea individuală este obiectivul major pe care îl propunem tuturor persoanelor responsabile.
În plan social, Partidul Naţional Liberal are ca obiectiv modernizarea accelerată a societăţii, scoaterea instituţiilor din autarhie, din conservatorism şi imobilism. Partidul Naţional Liberal optează pentru modernizarea prin stabilitate şi pentru coeziune socială, bazată pe reducerea surselor de tensiune, de conflict şi de violenţă. În principal, stabilitatea socială se va obţine prin dezvoltarea clasei de mijloc constituită din inima vie a liberei iniţiative, din elitele tehnocraţiei şi profesiunilor liberale, din vârfurile muncitoreşti şi meşteşugăreşti, din fermieri şi ţărani proprietari.
În plan economic, Partidul Naţional Liberal este adeptul declarat al capitalismului, al pieţei şi al economiei de piaţă. Partidul Naţional Liberal se pronunţă ferm ca, între voinţa consumatorului, individual sau social, şi posibilităţile producătorului să existe doar piaţa şi legile ei specifice de reglementare. În activitatea economică, Partidul Naţional Liberal susţine, de principiu, controlul consumatorului asupra producătorului, îngrădirea prin concurenţă a monopolului şi eliminarea ingerinţelor administraţiei şi birocraţiei în promovarea producţiei. Partidul Naţional Liberal se pronunţă pentru libera circulaţie a mărfurilor, capitalului şi forţei de muncă, pentru limitarea autorităţilor de reglementare şi pentru eliminarea birocraţiei.
În activitatea economică statul trebuie să aibă un rol neînsemnat, relativ subsidiar. Rolul statului rămâne important doar în politica monetară, în alocarea resurselor bugetare pentru obiectivele de interes naţional şi în definirea cadrului legislativ bazat pe garantarea dreptului de proprietate.
În plan politic, Partidul Naţional Liberal este ferm ataşat valorilor democraţiei, pluralismului şi statului de drept. Pentru promovarea noii clase politice şi a partidelor cu responsabilitate politică, Partidul Naţional Liberal promovează competiţia deschisă în viaţa politică internă. Mijloacele prin care ne vom atinge obiectivele sunt fundamentarea pe analiză a punctelor de vedere, dezbaterea comunicarea şi imaginea publică pentru câştigarea unei cât mai largi audienţe.
Partidul Naţional Liberal este adversar de principiu al marilor proiecte abstracte, mesianice sau dogmatice. El se pronunţă contra oricăror forme de extremism sau radicalism, conştient de faptul că nimeni nu dispune de reţete salvatoare sau de "truse universale".
Menirea participării Partidului Naţional Liberal la viaţa politică este promovarea concepţiei, principiilor şi ideilor liberale, afirmarea noii clase politice liberale şi asumarea responsabilităţii înfăptuirii instituţiilor statului de drept.
sursa: www.pnl.ro
În plan personal, Partidul Naţional Liberal este preocupat în mod deosebit de primatul individului în faţa societăţii, de egalitatea în faţa legilor, de garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, de toleranţa în raport cu convingerile şi opţiunile celorlalţi. Libertatea individuală este obiectivul major pe care îl propunem tuturor persoanelor responsabile.
În plan social, Partidul Naţional Liberal are ca obiectiv modernizarea accelerată a societăţii, scoaterea instituţiilor din autarhie, din conservatorism şi imobilism. Partidul Naţional Liberal optează pentru modernizarea prin stabilitate şi pentru coeziune socială, bazată pe reducerea surselor de tensiune, de conflict şi de violenţă. În principal, stabilitatea socială se va obţine prin dezvoltarea clasei de mijloc constituită din inima vie a liberei iniţiative, din elitele tehnocraţiei şi profesiunilor liberale, din vârfurile muncitoreşti şi meşteşugăreşti, din fermieri şi ţărani proprietari.
În plan economic, Partidul Naţional Liberal este adeptul declarat al capitalismului, al pieţei şi al economiei de piaţă. Partidul Naţional Liberal se pronunţă ferm ca, între voinţa consumatorului, individual sau social, şi posibilităţile producătorului să existe doar piaţa şi legile ei specifice de reglementare. În activitatea economică, Partidul Naţional Liberal susţine, de principiu, controlul consumatorului asupra producătorului, îngrădirea prin concurenţă a monopolului şi eliminarea ingerinţelor administraţiei şi birocraţiei în promovarea producţiei. Partidul Naţional Liberal se pronunţă pentru libera circulaţie a mărfurilor, capitalului şi forţei de muncă, pentru limitarea autorităţilor de reglementare şi pentru eliminarea birocraţiei.
În activitatea economică statul trebuie să aibă un rol neînsemnat, relativ subsidiar. Rolul statului rămâne important doar în politica monetară, în alocarea resurselor bugetare pentru obiectivele de interes naţional şi în definirea cadrului legislativ bazat pe garantarea dreptului de proprietate.
În plan politic, Partidul Naţional Liberal este ferm ataşat valorilor democraţiei, pluralismului şi statului de drept. Pentru promovarea noii clase politice şi a partidelor cu responsabilitate politică, Partidul Naţional Liberal promovează competiţia deschisă în viaţa politică internă. Mijloacele prin care ne vom atinge obiectivele sunt fundamentarea pe analiză a punctelor de vedere, dezbaterea comunicarea şi imaginea publică pentru câştigarea unei cât mai largi audienţe.
Partidul Naţional Liberal este adversar de principiu al marilor proiecte abstracte, mesianice sau dogmatice. El se pronunţă contra oricăror forme de extremism sau radicalism, conştient de faptul că nimeni nu dispune de reţete salvatoare sau de "truse universale".
Menirea participării Partidului Naţional Liberal la viaţa politică este promovarea concepţiei, principiilor şi ideilor liberale, afirmarea noii clase politice liberale şi asumarea responsabilităţii înfăptuirii instituţiilor statului de drept.
sursa: www.pnl.ro
sâmbătă, 1 decembrie 2007
Crestin-democratia intr-o Romanie ortodoxa!
Buna ziua,
Astazi va supun atentiei dumneavoastra asa cum v-am promis un subiect interesant prin tema pe care o propune materialul . Dupa cum stiti astazi in Romania sunt foarte multe partide care s evor a fi crestin-democrate iar materialul tocmai la asta se refera si anume la abordarea religioasa a dezvoltarii acestui curent in Romania.
Va invit sa lectcturati cu placere materialul si sa va lasati comentarile.
Asteptam si alte materiale pentru a fi publicate si comentate.
Crestin-democratia intr-o Romanie ortodoxa!
În România se cunoaşte rolul important al pastorului reformat al minorităţii ungare, Laszlo Tockes, în declanşarea revoluţiei române din decembrie 1989. Criticând anumiţi capi ai Bisericii compromişi prin legăturile lor cu securitatea şi cu regimul comunist, şi protestând împotriva distrugerii satelor, acesta este expulzat din parohie, fapt care va fi, mai târziu, unul dintre motivele a ceea ce avea să urmeze, şi anume Revoluţia sau lovitura de stat din 1989.
Un rol important a jucat chiar Patriarhul Teoctist, care a arătat în toată această perioadă, de dinainte şi după Revoluţie, o serivire totală a intereselor celor care au guvernat. Însă, în cadrul Bisericii române există şi alte păreri vis-a-vis de opiniile Patriarhului, care deocamdată sunt în minoritate.
În ceea ce priveşte Biserica Ortodoxă Română ca întreg, ca biserică naţională apropiată de popor, ea s-a grăbit să beneficieze de reformele din secolul XV – XVI, prin traducerea în limba oficială a Bibliei, preoţii nefiind şcoliţi la şcoli europene, ei învătând în chiliile de pe lângă mănăstiri. Legătura dintre biserică şi neam a fost cimentată prin utilizarea unei limbi înţelese de toţi.Biserica ortodoxă a beneficiat mai mereu de avantajele ce decurgeau din relaţia pe care a dezvoltat-o cu puterea din cele mai vechi timpuri şi până astăzi însă, în aceeaşi măsură, a cunoscut şi dezavantaje prin impunerea unor mitropoliţi şi episcopi. Tradiţia acestor raporturi urcă până la Constantin cel Mare, în secolul al IV-lea şi caracterizează întreaga noastră istorie. Iar dacă în urma sprijinului acordat de către stat Bisericii, nu rareori acesteia i s-au impus în schimb unele conditii.
Pe de alta parte însă, Religia Catolică minoritară în ţara noastră a jucat un rol important în rezistenţa anticomunistă. Ea s-a bucurat şi se bucură de un mare prestigiu datorat martirajului din trecut şi poziţiilor foarte ferme ale arhiepiscopului de Bucureşti, care a condamnat şi condamnă atitudinile “puterilor” de după 1989.
Revenind la viaţa politică, putem spune că doctrina creştin-democrată reprezentată în România de către PNŢCD la inceput iar dupa si de alte partide, s-a dezvoltat mai greu, fiind chiar un curent în plină dezvoltare, neavând timpul fizic necesar desăvârşirii sale, pe de o parte, iar pe de altă parte, nebeneficiind, ca şi în celelalte ţări din Europa, de sprijinul sindicatelor şi Bisericii. Cu tote acestea, dacă urcăm la originile PNŢCD, putem observa faptul că în momentul formării celor două partide fondatoare ( PŢ şi PNR ), acestea aveau în componenţă atât sindicate cât şi diverse asociaţii.
În toată această perioadă, aşa cum afirmam şi mai sus, Biserica Ortodoxă preferă o relatie de aservire uneia în care ar fi trebuit să slujească unui crez curat, ajutând la nevoie pe cei aflati la greu, indiferent de culoarea politică.
România, ca şi ţară majoritar ortodoxă, nu este singura în care creştin-democraţia întâmpină probleme în afirmare, ei alăturându-i-se majoritatea ţărilor din Sud Estul Europei ( ţări eminamente ortodoxe), excepţie făcând ţările de religie catolică ( Polonia, Ungaria ). În aceste ţări credincioşii şi conducătorii respectivelor Biserici au avut un rol important în decursul istoriei, inclusiv în perioada comunistă.
Problema care se pune astăzi în România, la saptisprezece ani de la căderea comunismului, este că Înalţii Prelaţi trebuie să se desprinda de avantajele oferite de puterea politica, atitudine care înclina balanţa în favoarea puterii. Imperativele de actualitate impun, în primul rând, o mai mare independenţă faţă de stat, fapt care implică şi o delimitare a domeniilor.
După anul 1989 în viaţa instituţiilor de profil s-a profilat o linie socială cu precădere spre ajutorarea bătrânilor, copiilor şi altor categorii defavorizate. Din punct de vedere politic, acesta trebuie să se mărginească la o valorificare a efectului gândirii şi trăirii creştine, într-un ansamblu de reguli practice care să garanteze personalitatea omului, libertatea, solidaritatea, şi respectul reciproc.
O politică creştină s-ar putea denumi ca o doctrină care are ca misiune principală realizarea binelui natural al comunităţii şi se va inspira în principiile sale din creştinism. Făcând o paralelă între cele două planuri, politic şi creştinism, putem spune că Biserica vizează mântuirea, iar regimul politic trebuie să asigure existenţa unor condiţii mai umane pentru toţi cetăţenii săi.
Un regim politic poate să fie inspirat de gândirea creştină, dar trebuie să işi aibă fundamentul în credinţa în Dumnezeu.
Ori toate acestea nu se regăsesc şi în societatea românească de astăzi, deoarece Biserica Ortodoxă preferă un rol mai mult de comunicare decât un rol de implicare sau măcar de îndrumare a puterii indiferent care ar fi aceea, spre punerea în practică a fundamentelor lui Dumnezeu.
Totusi, chiar dacă curentul creştin-democrat nu este specific ţărilor ortodoxe putem afirma cu convingere faptul că doctrina cea mai apropiată de realitaţile societăţii poate fi creştin- democraţia deoarece, social-democraţia consideră persoana umană deja formată, oferindu-i acesteia soluţia precum protecţia categoriilor sociale or, soluţia este mai apropiata de latura materială, soluţii petru rezolvarea problemelor materiale, sociale, pragmatice, extrem de telurice, chiar egoiste, am putea spune.
În schimb, creştin-democraţia este axată pe triada familie- bisericaă– şcoală, şi prin care desăvârşirea personalităţii umane este un ţel permanent, suprem, personalitatea umană urmâd să fie armonizată atât la nivel individual cât şi social urmărindu-se mai mult latura afecivă, spirituală, de comuniune a omului cu societatea şi membrii săi, de într-ajutorare.
Practic, creştin-democraţia îşi începe lucrarea de la bază, oferind un adevărat suport tuturor categoriilor sociale, etnice, culturale şi chiar religioase.Chiar şi în acest context ortodoxia românească are mai degrabă tendinţe social-democrate, căci asigurarea unui trai decent prin dependenţa de stat, este un fapt confortabil pentru Biserica românească.
Astazi va supun atentiei dumneavoastra asa cum v-am promis un subiect interesant prin tema pe care o propune materialul . Dupa cum stiti astazi in Romania sunt foarte multe partide care s evor a fi crestin-democrate iar materialul tocmai la asta se refera si anume la abordarea religioasa a dezvoltarii acestui curent in Romania.
Va invit sa lectcturati cu placere materialul si sa va lasati comentarile.
Asteptam si alte materiale pentru a fi publicate si comentate.
Crestin-democratia intr-o Romanie ortodoxa!
În România se cunoaşte rolul important al pastorului reformat al minorităţii ungare, Laszlo Tockes, în declanşarea revoluţiei române din decembrie 1989. Criticând anumiţi capi ai Bisericii compromişi prin legăturile lor cu securitatea şi cu regimul comunist, şi protestând împotriva distrugerii satelor, acesta este expulzat din parohie, fapt care va fi, mai târziu, unul dintre motivele a ceea ce avea să urmeze, şi anume Revoluţia sau lovitura de stat din 1989.
Un rol important a jucat chiar Patriarhul Teoctist, care a arătat în toată această perioadă, de dinainte şi după Revoluţie, o serivire totală a intereselor celor care au guvernat. Însă, în cadrul Bisericii române există şi alte păreri vis-a-vis de opiniile Patriarhului, care deocamdată sunt în minoritate.
În ceea ce priveşte Biserica Ortodoxă Română ca întreg, ca biserică naţională apropiată de popor, ea s-a grăbit să beneficieze de reformele din secolul XV – XVI, prin traducerea în limba oficială a Bibliei, preoţii nefiind şcoliţi la şcoli europene, ei învătând în chiliile de pe lângă mănăstiri. Legătura dintre biserică şi neam a fost cimentată prin utilizarea unei limbi înţelese de toţi.Biserica ortodoxă a beneficiat mai mereu de avantajele ce decurgeau din relaţia pe care a dezvoltat-o cu puterea din cele mai vechi timpuri şi până astăzi însă, în aceeaşi măsură, a cunoscut şi dezavantaje prin impunerea unor mitropoliţi şi episcopi. Tradiţia acestor raporturi urcă până la Constantin cel Mare, în secolul al IV-lea şi caracterizează întreaga noastră istorie. Iar dacă în urma sprijinului acordat de către stat Bisericii, nu rareori acesteia i s-au impus în schimb unele conditii.
Pe de alta parte însă, Religia Catolică minoritară în ţara noastră a jucat un rol important în rezistenţa anticomunistă. Ea s-a bucurat şi se bucură de un mare prestigiu datorat martirajului din trecut şi poziţiilor foarte ferme ale arhiepiscopului de Bucureşti, care a condamnat şi condamnă atitudinile “puterilor” de după 1989.
Revenind la viaţa politică, putem spune că doctrina creştin-democrată reprezentată în România de către PNŢCD la inceput iar dupa si de alte partide, s-a dezvoltat mai greu, fiind chiar un curent în plină dezvoltare, neavând timpul fizic necesar desăvârşirii sale, pe de o parte, iar pe de altă parte, nebeneficiind, ca şi în celelalte ţări din Europa, de sprijinul sindicatelor şi Bisericii. Cu tote acestea, dacă urcăm la originile PNŢCD, putem observa faptul că în momentul formării celor două partide fondatoare ( PŢ şi PNR ), acestea aveau în componenţă atât sindicate cât şi diverse asociaţii.
În toată această perioadă, aşa cum afirmam şi mai sus, Biserica Ortodoxă preferă o relatie de aservire uneia în care ar fi trebuit să slujească unui crez curat, ajutând la nevoie pe cei aflati la greu, indiferent de culoarea politică.
România, ca şi ţară majoritar ortodoxă, nu este singura în care creştin-democraţia întâmpină probleme în afirmare, ei alăturându-i-se majoritatea ţărilor din Sud Estul Europei ( ţări eminamente ortodoxe), excepţie făcând ţările de religie catolică ( Polonia, Ungaria ). În aceste ţări credincioşii şi conducătorii respectivelor Biserici au avut un rol important în decursul istoriei, inclusiv în perioada comunistă.
Problema care se pune astăzi în România, la saptisprezece ani de la căderea comunismului, este că Înalţii Prelaţi trebuie să se desprinda de avantajele oferite de puterea politica, atitudine care înclina balanţa în favoarea puterii. Imperativele de actualitate impun, în primul rând, o mai mare independenţă faţă de stat, fapt care implică şi o delimitare a domeniilor.
După anul 1989 în viaţa instituţiilor de profil s-a profilat o linie socială cu precădere spre ajutorarea bătrânilor, copiilor şi altor categorii defavorizate. Din punct de vedere politic, acesta trebuie să se mărginească la o valorificare a efectului gândirii şi trăirii creştine, într-un ansamblu de reguli practice care să garanteze personalitatea omului, libertatea, solidaritatea, şi respectul reciproc.
O politică creştină s-ar putea denumi ca o doctrină care are ca misiune principală realizarea binelui natural al comunităţii şi se va inspira în principiile sale din creştinism. Făcând o paralelă între cele două planuri, politic şi creştinism, putem spune că Biserica vizează mântuirea, iar regimul politic trebuie să asigure existenţa unor condiţii mai umane pentru toţi cetăţenii săi.
Un regim politic poate să fie inspirat de gândirea creştină, dar trebuie să işi aibă fundamentul în credinţa în Dumnezeu.
Ori toate acestea nu se regăsesc şi în societatea românească de astăzi, deoarece Biserica Ortodoxă preferă un rol mai mult de comunicare decât un rol de implicare sau măcar de îndrumare a puterii indiferent care ar fi aceea, spre punerea în practică a fundamentelor lui Dumnezeu.
Totusi, chiar dacă curentul creştin-democrat nu este specific ţărilor ortodoxe putem afirma cu convingere faptul că doctrina cea mai apropiată de realitaţile societăţii poate fi creştin- democraţia deoarece, social-democraţia consideră persoana umană deja formată, oferindu-i acesteia soluţia precum protecţia categoriilor sociale or, soluţia este mai apropiata de latura materială, soluţii petru rezolvarea problemelor materiale, sociale, pragmatice, extrem de telurice, chiar egoiste, am putea spune.
În schimb, creştin-democraţia este axată pe triada familie- bisericaă– şcoală, şi prin care desăvârşirea personalităţii umane este un ţel permanent, suprem, personalitatea umană urmâd să fie armonizată atât la nivel individual cât şi social urmărindu-se mai mult latura afecivă, spirituală, de comuniune a omului cu societatea şi membrii săi, de într-ajutorare.
Practic, creştin-democraţia îşi începe lucrarea de la bază, oferind un adevărat suport tuturor categoriilor sociale, etnice, culturale şi chiar religioase.Chiar şi în acest context ortodoxia românească are mai degrabă tendinţe social-democrate, căci asigurarea unui trai decent prin dependenţa de stat, este un fapt confortabil pentru Biserica românească.
Echipa tinerilor politologi de centru-dreapta va saluta!
vineri, 30 noiembrie 2007
Stimati cititori si politicieni,
De curand a aparut un nou blog de discutii politice, de aceasta data pentru persoanele de centru-dreapta, aici acestea vor putea sa isi exprime public viziunea proprie precum si sa raspunda la o serie de chestionare.
Adresa este: www.center-right-parties.blogspot.com
Suntem un grup de tineri politologi cu viziuni de centru-dreapta care doresc o dezbatere in ceea ce priveste diversele probleme care apar pe acest esicher politic.
Asteptam cu nerabdare subiectele propuse de dumneavoastra pentru discutii pe blog.
Echipa de tineri politologi de centru-dreapta va saluta!
De curand a aparut un nou blog de discutii politice, de aceasta data pentru persoanele de centru-dreapta, aici acestea vor putea sa isi exprime public viziunea proprie precum si sa raspunda la o serie de chestionare.
Adresa este: www.center-right-parties.blogspot.com
Suntem un grup de tineri politologi cu viziuni de centru-dreapta care doresc o dezbatere in ceea ce priveste diversele probleme care apar pe acest esicher politic.
Asteptam cu nerabdare subiectele propuse de dumneavoastra pentru discutii pe blog.
Echipa de tineri politologi de centru-dreapta va saluta!
REZULTATELE FINALE LA ALEGERILE PENTRU PARLAMENTUL EUROPEAN
REZULTATELE OBTINUTE DE CATRE PARTIDELE DE CENTRU-DREAPTA INTRATE IN BATALIA ELECTORALA
Un numar de 246.555 de voturi (4,59%) au fost declarate nule.
PD a obtinut 1.476.105 voturi (28,81% din sufragiile celor prezenti la urne) si va trimite in Parlamentul European 13 europarlamentari:
Sorin Frunzaverde
Roberta Anastase
Petru Filip
Monica Iacob Ridzi
Jean Marin Marinescu
Maria Petre
Rares Niculescu
Marian Zlotea
Dragos David
Mihaela Popa
Constantin Dumitriu
Nicodim Bulzesc
Sebastian Bodu
PNL, cu 688.859 de voturi (13,44%), a ocupat pozitia a treia si va avea 6 europarlamentari:
Renate Weber
Daniel Daianu
Adina Valean
Cristian Busoi
Ramona Manescu
Magor Csibi
PLD a strins 398.901 voturi (7,78%) si ii va avea in forul legislativ european pe:
Theodor Stolojan
Dumitru Oprea
Nicolae Vlad Popa
Nu vor avea reprezentanti in Parlamentul European PNG (4,85%), si PNTCD
(1,38%)
Din totalul de 35 de europarlamentari partidele de centru-dreapta din Romania are 22 de europarlamentari la Bruxelles.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
