Scurt Istoric PD

Partidul Democrat a luat fiinta la 6 februarie 1990.

Partidul Democrat este un partid modern, de cuprindere nationala, fiind succesorul Frontului Salvarii Nationale, al Partidului Democrat, al fuziunii prin absorbtie cu Partidul Democrat al Muncii, Partidul Unitatii Social Democrate, Frontul Democrat Roman, Partidul Alianta Nationala si Partidul Pensionarilor si al Protectiei Sociale.
Prin vocatia sa nationala, Partidul Democrat este partidul intereselor actuale si de perspectiva ale natiunii romane, ale fiecarui cetatean al Romaniei.
Sigla Partidului Democrat este trandafirul, sub care se afla prescurtarea PD, ansamblul fiind incadrat intr-un patrat cu colturile rotunjite.
DOCTRINA SI PROGRAM
Partid de centru, republican, cu doctrina populara europeana moderna ale carei principii sunt: o economie de piaţă eficientă, umană, solidară, servicii publice moderne, performante, protecţie socială extinsă, activă şi bine orientată, în acord cu o justiţie independentă, accesibilă, securizantă.
Partidul Democrat este un partid pragmatic, modern, reformator, un partid cu experienta guvernarii, pregatit pentru provocarile acesteia, un partid care reprezinta si promoveaza vointa politica, interesele si dezideratele unor largi categorii sociale.
Partidul Democrat este un partid activ, conectat la realitatile politice din Uniunea Europeana, deschis la schimbare si la colaborarea cu exponentii curentelor politice dominante la nivel european.
AFILIERI
Partidul Democrat este membru al Partidului Popular European.
ORGANIZARE
Conform Statutului, reactualizat la Conventia Nationala Extraordinară din 25 iunie 2005, organele de conducere la nivel central sunt:
Conventia Nationala, Consiliul National de Coordonare, Colegiul Director National (CD), Biroul Permanent National, Presedintele Executiv si Presedintele partidului.
Conventia Nationala (C.N.) este formata din conducerile centrale si judetene ale partidului, din reprezentantii partidului in administratia centrala si judeteana si dintr-un numar de delegati din organizatiile judetene. Delegatii organizatiilor judetene constituie majoritatea in Conventia Nationala (total 978 de participanti).
Conventia Nationala este forul suprem de conducere al partidului in care se stabileste linia politica, statutul si programul partidului si se aleg Presedintele partidului impreuna Presedintele Executiv, Presedintele Comisiei Nationale pentru Statut, Etica si Litigii si Prsedintele Comisiei Nationale de Revizie si Control.
Alegerea Presedintelui partidului consta in votarea unei motiuni care devine programul partidului iar promotorul acestei motiuni devine presedintele partidului. Primul semnatar al motiunii devine presedinte executiv. Motiunile sunt alternative programatice in privinta liniei politice a partidului, care respecta orientarea moderna, a acestuia. Intrucat prima motiune adoptata la Conventia Nationala din 1992 a intrunit 35 de voturi, este necesar ca orice motiune prezentata in Conventia Nationala sa intruneasca sustinerea unui grup de promovare care cuprinde 35 de membri ai partidului.
Conventia Nationala se intruneste o data la 4 ani.
Consiliul National de Coordonare (C.N.C.) este format pe aceleasi criterii ca si Conventia Nationala, dar numarul de participanti este redus la 740.
C.N.C. este organul de conducere, decizie politica si organizatorica a P.D. in perioada dintre Conventiile Nationale.
Atributiile cele mai importante ale C.N.C. sunt:
analizeaza si aproba, la propunerea BPN, adaptarile si actualizarile aduse Programului in vigoare
verifica, la cererea Presedintelui partidului sau a BPN, neconcordantele dintre doctrina generala si Programul partidului, pe de o parte, si politica sa concreta, pe de alta parte, adoptand hotararile care se impun;
examineaza si aproba activitatea B.P.N.;
analizeaza rapoartele BPN sau CD privind activitatea parlamentara, guvernarea tarii precum si cele referioare la alte probleme majore, adoptand masurile ce se impun;
aproba propunerile BPN sau CD privind politica electorala la nivel national, cu prilejul alegerilor locale, parlamentare sau prezidentiale;
aproba retragerea din Guvern a unora, sau a tuturor membrilor PD, dupa caz;
aproba, la propunerea BPN, regulamentele prevazute in competenta sa prin prezentul Statut;
analizeaza informarile CNRC si ale CNEL, adoptand hotararile sau instructiunile care devin obligatorii pentru BPN;
alege membrii BPN, ai CNSEL si ai CNRC
demite membri ai BPN
alege candidatii PD pentru functiile de Presedinte al Romaniei, prim ministru, ministri
convoaca Conventia Nationala
aproba si anuleaza aliantele politice
aproba criteriile de intocmire a listelor de candidati in alegerile parlamentare.
hotaraste asupra sanctiunilor aflate in competenta sa.
C.N.C. se intruneste semestrial sau ori de cate ori este necesar.
Colegiul Director National (C.D.N.) este organul de conducere a activitatii PD in perioada dintre sedintele CNC si este format din BPN, presedintii organizatiilor judetene, presedintele organizatiei municipiului Bucuresti si presedintii organizatiilor de sector din municipiul Bucuresti.
(2) CDN se intruneste lunar sau ori de cate ori este necesar.
Biroul Permanent National (B.P.N.) este organul permanent de conducere a activitatii partidului. B.P.N. conduce, indruma si controleaza activitatea interna si internationala a partidului, defineste linia politica concreta si prioritatile, aproba si coordoneaza programele politice sectoriale, asigura mijloacele pentru realizarea acestora, aproba mandatele de negociere politica.
Presedintele este conducatorul politic al partidului, persoana care sintetizeaza elementele de identificare ale partidului si, totodata, simbolizeaza valorile sale ideologice si politice fundamentale. In acest sens, el este liderul doctrinar si de imagine al partidului.
Presedintele partidului garanteaza aplicarea Statutului si a Programul Partidului, reprezinta partidul in cadrul manifestarilor interne si internationale, prezideaza lucrarile C.N., C.C.N., C.D. si B.P.N.
identifica actualizarile care sunt necesare spre a mentine in concordanta Programul Partidului cu evolutia situatiei economico-sociale din tara, precum si cu situatia internationala si le supune dezbaterii si deciziei organismelor de conducere nationala, potrivit competentelor ce le revin acestora;
prezinta, periodic, in CNC rapoarte asupra stadiului indeplinirii obiectivelor politice angajate prin Programul partidului;
propune organismului de decizie competent revocarea din functie a oricarei persoane care detine functii de conducere in partid;
coordoneaza activitatea Guvernului Alternativa;
ACTIVITATE
Aparut ca o larga miscare de masa in timpul Revolutiei din decembrie 1989, F.S.N. isi incepe existenta documentara la 23 decembrie 1989 prin declaratia program redactata de Consiliul F.S.N. Presedinte al F.S.N. a fost desemnat Ion Iliescu. Ca organ provizoriu al puterii de stat, F.S.N. a format Guvernul provizoriu condus de Petre Roman.
Prin decizia nr. 2 din 6 februarie 1990, Tribunalul Municipiului Bucuresti a inregistrat F.S.N. ca "miscare politica", calitate care a permis participarea F.S.N. la alegerile locale si legislative din 1990.
Conferinta Nationala a F.S.N. (8 aprilie 1990) a ales pe Ion Iliescu Presedinte al partidului, a fixat strategia electorala, a elaborat documentele programatice si a propus candidatura Presedintelui F.S.N. pentru alegerile prezidentiale.
La alegerile din 20 mai 1990, F.S.N. a obtinut o victorie categorica: 66,31% din voturile pentru Adunarea Deputatilor si 67,01% din voturile pentru Senat, trimitand in forurile legislative 263 deputati si 91 senatori, din totalul de 387, respectiv 119. Candidatul partidului, Ion Iliescu, a obtinut 85,07% din voturi devenind Presedinte al Romaniei.
La 17 iunie 1990 a fost investit primul guvern legitim postdecembrist, format in majoritate din membri ai F.S.N.
Prim Ministru al Guvernului a fost numit Petre Roman, lider national al F.S.N. In august 1991 s-a efectuat o remaniere prin cooptarea unui ministru liberal.
Prima Conventie Nationala a F.S.N. are loc la 27-29 martie 1992 in Bucuresti. Delegatii la Conventie urmau sa voteze una din cele 3 motiuni sustinute de gruparile din partid. Motiunea "Viitorul azi", sustinuta de gruparea Roman cumuleaza cele mai multe voturi si devine programul politic al F.S.N.. Totodata, conform Statutului, Petre Roman, sustinatorul motiunii adoptate devine Presedinte F.S.N. Situatia nu este acceptata de gruparea Iliescu care se desprinde din F.S.N.
Divergentele din interiorul F.S.N. privind ritmul si caracterul reformei au dus la conturarea treptata a doua grupari: gruparea Roman si gruparea Iliescu. Guvernul Roman se afla intr-o opozitie din ce in ce mai accentuata cu majoritatea parlamentara.
Fara o motivatie intemeiata, la 24 septembrie 1991 minerii din Valea Jiului sunt adusi in capitala pentru a rasturna Guvernul. Dezordinea provocata de acestia a durat pana la 27 septembrie 1991, cand Prim Ministrul isi depune mandatul, gest interpretat de catre Presedintele tarii drept demisie. Fara a emite un document prin care sa legifereze inlaturarea Guvernului Roman, Parlamentul investeste un nou Guvern: Guvernul Stolojan.
Alegerile locale din mai 1992 definesc dimensiunile F.S.N. dupa scindare. Partidul se mentine intre primele 3 formatiuni politice din Romania.
Alegerile generale din acelasi an aduc pentru F.S.N. 11% din sufragii (43 deputati si 18 senatori). Respingand conditiile impuse de P.D.S.R. pentru participarea la guvernare, F.S.N. trece in opozitie.
La 11 mai 1993 F.S.N. fuzioneaza prin absortie cu Partidul Democrat, schimbandu-si denumirea in Partidul Democrat, inregistrat ca persoana juridica prin decizia nr. 13 din 23 mai 1993 a Tribunalului Municipiului Bucuresti. Conventia Nationala Extraordinara din 28-29 mai 1993 de la Constanta aproba aceasta fuziune si modificarea Statutului.
Din initiativa P.D., la 1 iulie 1993 este creata Alianta Social Democrata in scopul unirii fortelor politice care doresc cu sinceritate aplicarea perceptelor social-democrate moderne. Din A.S.D. faceau parte: Partidul Democrat, Partidul Social-Democrat Traditional, Partidul Revolutiei Romane si Partidul Democrat al Muncii.
Conventia Nationala din 24-25 octombrie 1994 de la Cluj adopta motiunea "Pentru o noua Romanie, a muncii si a dreptatii" si il realege pe Petre Roman Presedinte al P.D.. Totodata delegatii la Conventie aproba fuziunea prin absorbtie la P.D. a P.D.M. si reactualizarea Statutului.
La 27 septembrie 1995 se constituie Uniunea Social Democrata, alianta electorala a Partidului Democrat cu Partidul Social-Democrat Roman.
Alegerile locale din mai 1996 indica o crestere a audientei partidelor aflate in opozitie. In septembrie 1996 U.S.D. si C.D.R. semneaza protocolul de sustinere reciproca in turul 2 al alegerilor prezidentiale si de alianta la guvernare. U.S.D. a obtinut in alegerile legislative din 3 noiembrie 1996 13% din voturi. P.D. trimite in Parlament 42 deputati si 21 senatori. Candidatul U.S.D. la Presedintia Romaniei a inregistrat in primul tur de scrutin 20,54% din voturi, situandu-se pe locul 3. Conform protocolului, in al doilea tur de scrutin pentru Presedintie, U.S.D. a sustinut candidatul C.D.R., care era plasat pe locul 2. Gratie sprijinului P.D., Emil Constantinescu devine Presedintele Romaniei.
P.D. intra la guvernare alaturi de C.D.R., U.D.M.R. si P.S.D.R., detinand, proportional cu scorul electoral, 6 portofolii ministeriale.
Conventia Nationala din 29-30 august 1997 desfasurata la Iasi adopta motiunea "Partidul Democrat - un partid care priveste spre viitor" si il reinvesteste pe Petre Roman in functia de Presedinte al partidului. Conventia a ratificat si o "Rezolutie privind actuala guvernare" si modificarile aduse statutului (Biroul Executiv este inlocuit de Biroul Permanent National cu cele doua componente: Consiliul Politic si Consiliul Executiv). Tot in aceasta Conventie Nationala a fost aprobata fuziunea prin absorbtie a P.D. cu Partidul Unitatii Social-Democrate si cu Frontul Democrat Roman (Timisoara).
Remanierea Guvernului Ciorbea operata in decembrie 1997 a constituit o dezamagire pentru Partidul Democrat, care astepta o remaniere de fond, asumarea esecurilor din 1997 si un program clar de actiune pentru 1998.
La 28 ianuarie 1998, Presedintele Romaniei anunta demisia ministrilor P.D.
In fata atitudinii categorice a conducerii C.D.R. in a-l mentine pe Victor Ciorbea in fruntea Guvernului, Biroul Pemanent National al P.D. primeste la 27 martie 1998 mandatul C.N.C. (pe atunci - C.C.N.) de a actiona pentru o noua coalitie de guvernare. La 29 martie 1998, P.D. initiaza o motiune de cenzura care, mai inainte de a fi depusa, determina demisia lui Victor Ciorbea din functia de prim-ministru. Desi nu era implicita, Victor Ciorbea depune si demisia din functia de Primar general al Capitalei.
Partidul Democrat reintra in Guvern la 17 aprilie 1998, alaturi de C.D.R., U.D.M.R. si P.S.D.R. dupa semnarea unui protocol de guvernare care prevede explicit sarcinile fiecarui ministru. Aceasta revenire in Guvern, cu aceiasi ministri si alaturi de aceiasi aliati, aduce Partidului Democrat o scadere semnificativa de credibilitate. In consecinta, candidatul P.D. la functia de Primar general al Capitalei, Alexandru Sassu, obtine penibilul scor electoral de 3%.
Inlocuirea Prim Ministrului Radu Vasile cu Mugur Isarescu, petrecuta la 21 decembrie 1999, nu aduce nici o modificare in echipa P.D. trimisa in Guvern, cu exceptia lui Petre Roman, care accepta numirea sa in fruntea Externelor, renuntand la a doua functie in stat, aceea de Presedinte al Senatului.
Conventia Nationala din 18-19 februarie 2000 adopta motiunea "Incredere in fiecare - sanse pentru toti", prezentata de Petre Roman. Acesta este reales Presedinte al P.D.
Alegerile locale si generale din anul 2000 gasesc Partidul Democrat in cea mai mare pierdere de imagine. Uzura datorata guvernarii este cu atat mai adanca cu cat toti membrii Consiliului Politic au ocupat posturi de ministri. Nu trebuie neglijat nici efectul demoralizator al inlaturarii din fruntea partidului a unui numar semnificativ de vicepresedinti (Adrian Severin, Victor Babiuc, Stelian Dutu). Daca partidul reuseste un 7% in alegerile parlamentare, Petre Roman abia aduna 3% din voturile exprimate pentru Presedintie. Partidul Democrat trece in opozitie. Petre Roman initiaza demersurile pentru "Alternativa 2004", alianta electorala PD - PNL - ApR.
Initiativa lui Traian Basescu de a candida pentru presedintia P.D. a fost singura modalitate de a relansa partidul. Victoria in alegerile pentru Primaria Capitalei il legitimeaza pe Traian Basescu drept cel mai popular personaj al Partidului Democrat.
In Colegiul Director (National) din ianuarie 2001, intrunit pentru a initia convocarea unei Conventii Nationale Extraordinare, s-a pus problema modificarii Statutului mai inainte de Conventia Nationala, pentru a permite in termeni reali prezentarea mai multor motiuni in Conventia Nationala. (O motiune avea nevoie de sustinerea a peste jumatate dintre organizatiile judetene pentru a fi adusa in Conventie, ceea ce elimina din start cea de-a doua motiune.) Aproape se ajunsese la votul pentru convocarea Conventiei dupa modificarea statutului, cand Traian Basescu a intervenit: "Acesta e statutul dupa care noi am ales presedintele. Si nu doar o data. Statutul acesta are girul anterioarei Conventii Nationale. El este in vigoare. Chiar daca statutul ma dezavantajeaza, vreau sa candidez in conformitate cu acest statut. Nu trebuie sa modificam statutul ca sa se aleaga o anumita persoana."
In aceeasi sedinta, Petre Roman a incercat sa stabileasca conditiile pe care P.D. le pune P.D.S.R. pentru a semna protocolul de colaborare. Basescu a intervenit abia in final: "Suntem in opozitie. Nu sustinem in nici un fel partidul aflat la putere. Il criticam la fiecare greseala. Chiar daca face bine, noi tot il criticam. Asta e sansa noastra. Nu semnam nici un protocol! Noi vom creste numai daca facem o opozitie ferma".
In sedinta C.N.C. din februarie 2001, cei 740 de delegati aveau de optat intre convocarea C.N.E. in mai, propunere Basescu, sau convocarea acesteia in septembrie, propunere Roman. Diferenta intre cele doua propuneri consta in viteza, anvergura si directia schimbarii, de care toti erau constienti ca e inevitabila. S-a votat pentru luna mai.
La 11 martie 2001, spre surprinderea tuturor, Simona Marinescu (pe atunci senator P.D.) convoaca o conferinta de presa la Senat in care anunta ca va candida pentru presedintia P.D.
Prin hotarare a Comisiei de Organizare a CNE, condusa de Vasile Blaga, motiunea Roman a fost avansata catre C.N.E. fara a avea liste de sustinere din partea organizatiilor judetene sau a membrilor C.C.N., deoarece constituia Programul Politic aflat in vigoare. Roman a avut doar de reactualizat tabelul celor 35 de membri ai grupului de promovare a motiunii.
Desi statutul pretindea fie semnaturile unei treimi dintre membrii C.C.N., fie sustinerea a jumatate plus una dintre organizatiile judetene, echipa Basescu a reusit sa indeplineasca ambele conditii.
Conventia Nationala Extraordinara a Partidului Democrat a avut loc la 18-19 mai 2001 in Palatul Parlamentului. A fost adoptata motiunea "Romania puternica - Romania Social Democrata", sustinuta de grupul de promovare al lui Traian Basescu. Totodata, C.N.E. a adoptat si modificarea Statutului.
O modificare semnificativa a statutului a condus la cresterea numarului de locuri in conducerea centrala. Numarul de vicepresedinti s-a dublat de la 6 la 12 pentru a acoperi toate domeniile care interesau functionarea partidului. Cu tot cu secretarii executivi si responsabilii regionali, Biroul Permanent National a ajuns sa cuprinda 45 de membri, fata de cei 19 de dinainte de C.N.E. De fapt, cea mai importanta modificare a Statutului a constat in desfiintarea Consiliului Politic, structura care a blocat functionarea B.P.N.
Statutar, in termen de o luna de la C.N.E., la 15 iunie 2001, C.N.C. a ales Biroul Permanent National. Alegerile pentru conducerile locale si judetene au avut loc in intervalul iulie - octombrie 2001. Prin Hotarare C.N.C., la aceste alegeri candidaturile pentru ocuparea oricarei functii in partid nu au fost conditionate de vechimea in partid.
La alegerile din noiembrie-decembrie 2004 , liderul Partidului Democrat, Traian Basescu a fost ales Presedinte al Romaniei, in turul al doilea de scrutin, invingindu-l pe presedintele PSD, Adrian Nastase. Emil Boc, presedintele executiv al PD a devenit presedinte interimar al partidului, pina la Conventia Nationala Extraordinara. Acest for de conducere, format din 4000 de delegati, a ales la data de 25 iunie 2005 presedintele Partidului Democrat, in persoana lui Emil Boc si presedintele executiv, in persoana lui Adriean Videanu.
sursa:www.pd.ro